Alegerile din SUA și impactul asupra Orientului Mijlociu

Aegerile prezidențiale din 2024 din Statele Unite vor influența nu doar politica internă, ci și rolul Americii în Orientul Mijlociu. Kamala Harris și Donald Trump, cei doi candidați principali, au abordări distincte, deși ambele sunt ghidate de interesele fundamentale ale SUA în regiune. Aceste interese rămân constante în timp și includ menținerea superiorității militare a Israelului, asigurarea securității rutelor esențiale de transport al petrolului, cum ar fi strâmtoarea Hormuz, prevenirea influenței Rusiei și Chinei, limitarea proliferării nucleare, în special în Iran, și continuarea eforturilor de combatere a terorismului. Pentru majoritatea alegătorilor americani, preocupările interne, cum ar fi economia și imigrația, au prioritate, iar politica în Orientul Mijlociu nu este în centrul atenției.

Abordarea „America First” a lui Trump implică o concentrare pe provocările interne, evitarea implicării militare profunde și urmărirea unor noi acorduri de normalizare între Israel și vecinii săi, în special Arabia Saudită. El va menține o atitudine ostilă față de Iran, bazându-se pe sancțiuni economice în locul forței militare.

În contrast, Harris va pune accentul pe diplomație, drepturile omului și cooperarea internațională, menținând totodată un sprijin puternic pentru Israel. Este probabil ca ea să abordeze mai nuanțat problema palestiniană și să caute renegocierea acordului nuclear cu Iranul. Pe măsură ce importanța economică și strategică a regiunii scade, cu mai puțin de 5% din economia globală atribuită Orientului Mijlociu, implicarea SUA va continua să se reducă, limitându-se la protejarea intereselor vitale, cum ar fi fluxul de petrol și combaterea terorismului.

Indiferent de rezultatul alegerilor, politica externă a SUA în regiune va rămâne ghidată de aceste constante, deși modul de abordare va oscila în funcție de prioritățile fiecărui candidat.