Liviu Dragnea trebuie să spună românilor PREȚUL la care este concesionat gazul din Marea Neagră

Foto: Media

Secretul care domnește în jurul celui mai important subiect privind banii generațiilor viitoare de români este nefiresc și dubios. Cea mai mare bogăție pe care a avut-o țara noastră vreodată, rezervele de gaze naturale descoperite în platoul continental al Mării Negre, aparține poporului român.

Prețul mediu european al gazului natural pentru anul 2018 este anunțat de Gazprom (cel mai mare furnizor european) a fi 230 dolari SUA/1000 mc (sursa: Reuters), adica 230 milioane USD/1 miliard mc.

Dacă rezerva de gaze a platoului românesc din Marea Neagra este de 100 miliarde mc, atunci aceasta valorează 23 miliarde dolari SUA (11,3% din PIB-ul național pentru 2018) . Dacă aceasta rezerva este de 200 miliarde mc, atunci valoarea acesteia este de 46 miliarde mc (aproape un sfert din PIB-ul nostru).

În România este prima afacere de o asemenea anvergură.  Suma tuturor privatizărilor din istoria noastră: Sidex, Petrom, Apa Nova, distribuții de gaze si electricitate, flota pierdută nu ajung la o asemenea sumă!

După descoperirea zăcămintelor de gaze naturale din perimetrele off-shore din Marea Neagră, România a devenit al doilea cel mai mare deținător de rezerve de gaze din Uniunea Europeană.

Poporul român are dreptul să știe ce se întâmplă cu cea mai mare bogăție pe care o avem.

Cedarea acestor rezerve uriașe de gaze de către statul român la diverse companii este înconjurat de cel mai mare secret.

Nimeni, în afara unui grup mic de personaje politice vremelnice, nu știe exact cum s-a facut concesionarea perimetrelor off-shore gazeifere din Marea Neagră către câteva firme în timpul guvernului Tăriceanu. În anii 2007-2008  cel mai mare zăcământ a ajuns la austriecii de la OMV, al doilea ca marime a ajuns la firma rusească Lukoil și al treilea la firma Carlyle (acum Black Sea Oil and Gas).

În Uniunea Europeană există un singur zăcământ comparabil cu cel din Marea Neagră, zăcământul Groningen (cel mai mare din Europa). Acest zăcământ este exploatat de către un consorțiu format de compania locală Royal Dutch Shell și ExxonMobil, fiecare având cate 50%, iar nivelul total al taxării de către statul olandez este de 51,9%, de patru ori mai mare decat vrea Liviu Dragnea să taxeze companiile din Marea Neagră.

Istoria exploatării gazelor naturale din Marea Neagră:

În 16 septembrie 1976 şi-a început activitatea ”Gloria” – prima platformă românească de foraj marin de pe platoul continental al Mării Negre.

Necesitatea extinderii extracţiei petrolului şi a gazelor naturale a determinat şi în România declanşarea operaţiunilor de prospectare a zonei economice exclusive din Marea Neagră. În anul 1972 a fost elaborat un program de valorificare a resurselor platformei continentale a Mării Negre, în cadrul Institutului Român pentru Cercetări Marine din Constanţa.

În urma unor studii aprofundate, s-a decis construirea în România a unor platforme de foraj marin. De asemenea, a fost înfiinţată o instituţie specializată, Petromar, care a decis, ţinând cont de condiţiile din Marea Neagră, că cele mai potrivite sunt platformele autoridicătoare cu patru picioare şi instalaţie hidraulică de ridicare şi coborâre.

În 1974 a început construirea primei platformă de foraj marin, ”Gloria”, la Șantierul Naval Galaţi, renumit pentru specialiştii în construcţii metalice şi în sudură. În interiorul platformei au fost montate utilaje şi instalaţii realizate la Galaţi, Bucureşti, Reşiţa, Ploieşti, Oradea, Arad etc. Montajul platformei s-a făcut pe cala de la Dunăre, iar lansarea ei la apă a avut loc la 9 noiembrie 1975.

Platforma ”Gloria” a fost transportată pe Dunăre cu ajutorul remorcherelor spre Portul Constanţa, unde a acostat, în mai 1976, în dana 34. Platforma, complet montată, a fost livrată Petromar în august 1976.

”Gloria”, o platformă autoridicătoare care are patru picioare cu zăbrele din material tubular, şi-a început activitatea de foraj la 16 septembrie 1976, la o distanţă de 72 km în largul Mării Negre, la o adâncime maximă a apei de 90 m.

Ulterior au fost construite, la Şantierul Naval Galaţi, şi alte platforme de foraj marin: ”Orizont” (1981), ”Prometeu” (1984), ”Fortuna” (1985), ”Atlas” (1985), ”Jupiter” (1987) şi ”Saturn” (1988).

Prima sondă de explorare, Ovidiu 1, a fost forată în 1976, de pe platforma ”Gloria”, dar fără a se obţine rezultate semnificative.

Prima descoperire de hidrocarburi a avut loc în anul 1980. S-au efectuat sute de foraje, pentru ca la 7 mai 1987 să fie penetrat zăcământul petrolifer marin care a fost exploatat de Petromar Constanţa.

În prezent platforma de foraj marin ”Gloria” este deţinută de OMV Petrom.