Despre debarcarea lui Evo Morales în Bolivia, lovitura de stat din Venezuela, sancțiuni, repatrierea aurului și un viitor greu predictibil     

În dialog cu Excelența Sa, Alfredo Alfonso Torrealba, Ambasadorul Republicii Bolivariene Venezuela la București

 – Cred că observatorii obișnuiți ai scenei politice globale au experimentat recent un sentiment de ”deja-vu” văzând similaritatea acțiunilor din Bolivia cu cele ce au vizat anterior Venezuela și regimul președintelui Maduro. Evo Morales a fost mereu un prieten și aliat necondiționat al președintelui Chavez și ulterior al lui Nicolas Maduro. Domnule Ambasador Torrealba, spuneți-mi, vă rog, cum este percepută debarcarea lui Morales la Caracas ? Reprezintă aceasta o lovitură ”cu manta” dată sistemului de alianțe regionale ale Venezuelei ?

 Ambasador Alfredo Alfonso Torrealba: – În Bolivia a avut loc o lovitură de stat, iar aceasta este o lovitură dură nu doar pentru Venezuela, ci pentru toate țările democratice din lume. Încă o dată, Statele Unite ale Americii au reușit, cu succes, să impună un președinte marionetă într-o țară sud-americană. Cu această ocazie, Jeanine Añez (o deputată care a fost aleasă cu 1,7% din voturile electoratului bolivian) s-a autoproclamat președinte al Boliviei în Parlamentul bolivian, unde erau mai puțin de 1/3 dintre deputați și corpul militar. Ați văzut imaginile? Această doamnă se autoproclamă președinte în fața unui parlament practic gol. Dacă aruncăm o privire în istorie, Bolivia a avut 189 de lovituri de stat de-a lungul existenței sale și a avut 14 ani de pace totală datorită guvernului lui Evo Morales. Venezuela respinge ferm această parodie de învestire din Adunarea Legislativă Boliviană (cu auto-proclamarea ilegală a unui parlamentar drept presupus șef de stat, fără a avea cvorumul necesar pentru a se întruni) și denunță în fața Organizației Statelor Americane această lovitură de stat din Bolivia. Organizația Statelor Americane a efectuat un audit electoral fals al alegerilor prezidențiale din Bolivia și a publicat rezultatele sale pe baza argumentelor nefondate de fraudă. Venezuela repudiază uzurparea președinției statului plurinațional din Bolivia și face apel către comunitatea internațională să asiste la restabilirea ordinii constituționale.

 – Deși sunteți de puțin timp la post în România, probabil ați observat că presa de aici nu este foarte interesată de situația din Venezuela (este drept, și distanța mare dintre cele două țări nu este de natură să favorizeze acest interes!). Cu excepția acelui moment de maxim al crizei din țara dvs. când s-a încercat și destituirea președintelui Maduro, dar și atunci interesul s-a datorat mai degrabă mediatizarii uriașe din presa occidentală. Ce s-a întâmplat între timp și care este situația în prezent?

Ambasador Alfredo Torrealba: – Guvernul lui Nicolás Maduro Moros a denunțat la nivel mondial atacul criminal și de război al Statelor Unite ale Americii (SUA) împotriva populației venezuelene. Opinia publică internațională a văzut cum Statele Unite au încercat prin toate mijloacele să răstoarne guvernul lui Nicolás Maduro și insistă să impună sancțiuni unilaterale (demersuri ilegale în Dreptul Internațional Public) împotriva populației venezuelene ca mecanism de presiune politică. Și, în același timp, aspect confirmat de Wikileaks, SUA finanțează grupuri minoritare extremiste venezuelene pentru răsturnarea Președintelui Nicolás Maduro, grupuri care doresc să preia controlul asupra conducerii Venezuelei prin metode violente și nedemocratice. Nu este un secret că Nicolás Maduro a cerut opoziției venezuelene să participe la competiția politică și să câștige alegerile electorale, dacă vor să câștige puterea. Dar opoziția nu are sprijin popular. Presa din toată lumea insistă că Nicolás Maduro este un dictator, dar nu precizează niciodată că Partidul Socialist din Venezuela a câștigat 25 de alegeri naționale în ultimii 20 de ani cu un procent majoritar. În timp ce opoziția a câștigat doar două rânduri de alegeri. Nici nu spun că sistemul electoral din Venezuela este complet digital și automat, singurul din lume; și că venezuelenii votează cu amprente și nu votează cu buletinele de vot. Este un sistem modern care asigură că fiecare alegător își exercită votul cu o imparțialitate completă. În Venezuela guvernează poporul, ființa umană și comunitatea. În guvernul bolivarian se respectă principiile umaniste, nu corporațiile economice. Apărăm interesele oamenilor și ale tuturor popoarelor lumii, nu ale burgheziei de rit nou. Respectăm regulile și protocoalele. Venezuela va fi întotdeauna vocea celor care nu au voce. Cu toate acestea, din păcate, în marile forumuri internaționale, se aud multe discursuri, dar puțini vorbesc pentru popor și pentru sentimentul național.

• Domnule Ambasador, auzim mereu că Venezuela este o țară bogată, cu resurse enorme. Dacă este așa, iar regimul Maduro este preocupat prioritar de soarta oamenilor, cum este posibil ca nivelul de trai al cetățenilor săi să fie atât de precar?

Ambasador Alfredo Torrealba: – Este adevărat, Venezuela este o țară bogată. Cu toate acestea, ce valorează acea bogăție când aproximativ 20 de țări din lume au blocat conturile bancare ale guvernului venezuelean? Zeci de bănci europene și americane au blocat peste 5 miliarde de dolari în ultimii doi ani. Acești bani erau pentru a cumpăra medicamente și produse de strictă necesitate, dar băncile refuză să returneze acești bani. Nu considerați că acesta este un jaf ?! Băncile respective au luat banii din Venezuela și îi folosesc pentru a se auto-finanța. Repet, acesta este un jaf! De exemplu, Novo Banco din Portugalia a reținut 1.547.322.175,89 dolari; Banca Angliei deține 1.323.228.162,57 dolari; Clearstream-Londra are 517.088.580,00 dolari; Sumitomo din SUA a reținut 507.506.853,37 USD; blocările Citibank din SUA sunt în valoare de 458.415.178,49 dolari; banca Union Bank din SUA a reținut 230.024.462,00 USD; Banca Eni din Belgia a reținut 140.519.752,26 USD; Banca Eni din Belgia are 53.084.499,92 dolari; Delubac-ul Franței are 38.698.931.70 dolari; iar alte 41 de bănci din 17 țări au blocat în conturi  654.142.049,10 dolari. Toate acestea adunate reprezintă un total de aproape 5 miliarde și jumătate de dolari furați din Venezuela. Iar marile lanțuri de comunicare corporatistă din lume nu vor să vorbească despre această realitate, și cu atât mai puțin despre consecințele pe care aceasta le-a adus asupra populației venezuelene. Și de ce fac asta aceste bănci și guverne? Pentru că vor ca Venezuela să fie, din nou, o colonie a Statelor Unite ale Americii. Probabil, în țara dvs. nu foarte mulți știu, dar înainte de 1998, adevăratul „președinte” al Venezuelei era ambasadorul SUA la Caracas. De-a lungul secolelor XIX și XX, președinții Venezuelei au trebuit să aștepte ca deciziile lor să fie aprobate de ambasadorul SUA. Întregul guvern al Venezuelei era controlat de Statele Unite ale Americii. Dar când Hugo Chavez a câștigat alegerile din 1998, primele sale decizii s-au concentrat ca Venezuela să fie independentă de Statele Unite ale Americii. În mai puțin de 2 ani, venezuelenii au început să preia controlul politic și economic al țării. Și de atunci, SUA au tot încercat, împreună cu țările sale aliate, să îngenuncheze Venezuela și să o facă să accepte că Washingtonul trebuie să aibă din nou supremația în regiune. Din 2001, Guvernul Venezuelei a fost sancționat de nenumărate ori de SUA. Astăzi, această luptă este continuată de Președintele Constituțional Nicolás Maduro Moros, care are sprijinul majorității populației venezuelene. Poporului din Venezuela i-a fost redusă calitatea vieții datorită acestor sancțiuni, și cu toate acestea, încetul cu încetul, iesim la suprafață cu ajutorul altor aliați precum Rusia, China, Turcia, Cuba și a altor 117 țări prietene care sunt împotriva sancțiunilor unilaterale ale SUA contra Venezuelei.

– De ce credeți că din ce în ce mai multe state și-au repatriat depozitele de aur în ultimii ani? Vom admite că pentru Venezuela este un pas necesar pentru a obține bani. Dar restul lumii? Este vorba despre o lipsă acută de încredere?

Ambasador Alfredo Torrealba: – Multe guverne au înțeles că așa-numita „diplomație în dolari” devine o problemă care amenință stabilitatea politică internă a statelor lor. William Howard Taft, succesorul lui Roosevelt, a aplicat așa-numita „diplomație a dolarului”. O politică externă care avea ca scop promovarea și apărarea intereselor SUA în lume, înlocuirea gloanțelor și presiunii militare cu investiții economice și popularizarea monedei „dolarului” ca singura monedă valabilă pentru efectuarea tranzacțiilor. Cu alte cuvinte, SUA au reușit să controleze mai multe țări din lume, făcând investiții mari pe teritoriile acestora, solicitând în același timp să se plătească și să se cumpere cu dolari. Această metodă de extorsiune a fost denunțată de țări precum Rusia și China care au început deja să efectueze tranzacții în ruble și yuani, abandonând dolarul ca monedă de plată. De asemenea, Venezuela a început să-și vândă petrolul în moneda Chinei. De mai bine de 80 de ani, Venezuela și-a vândut petrolul în dolari, dar timp de 2 ani, petrolul a fost vândut în yuani și lucrăm pentru a extinde „de-dolarizarea” și în alte sectoare. Pe de altă parte, există țări care, încetul cu încetul, merg pe această direcție, transformându-și rezervele de dolari în aur sau altă monedă, pentru a încerca să fie mai independenți în politica lor monetară. Chiar și cetățenii din diferite părți ale lumii au înțeles acest scenariu și, acum, economisesc în alte monede sau forme alternative; ceea ce explică, în parte, popularitatea crescândă a criptomonedelor.

• Domnule ambasador, asistăm la o schimbare în relațiile internaționale? Adică vorbim mai puțin despre solidaritatea bazata pe principii și valori comune, pe ideologii, și ne rezumăm la a discuta tot doar în manieră tranzacțională? Cum e afectată diplomația (dacă este) de aceste schimbări?

Ambasador Alfredo Torrealba: – Guvernul bolivarian consideră de mult că este nevoie urgentă de a promova, apăra și consolida multilateralismul și procesele de luare a deciziilor multilaterale, prin respectarea strictă a scopurilor și principiilor consacrate în Carta noastră sacră a Națiunilor Unite.

Vedeți dvs., în prezent trăim într-o lume care se confruntă cu amenințări multiple, complexe și urgente, și provocări la adresa păcii și securității internaționale, care credem că ar trebui cu siguranță să fie abordate, în comun, cu membrii responsabili ai comunității internaționale și, mai exact, prin multilateralismul în cadrul necesității de a merge mai departe împreună. Asemenea teme importante cum sunt armele de distrugere în masă, armele convenționale, terorismul, schimbările climatice, precum și încălcarea drepturilor omului, dreptul internațional umanitar, nu pot fi supuse unor discursuri duble în relațiile internaționale. Și tocmai acolo trebuie să predomine multilateralismul și trebuie să lucrăm împreună și în coordonare pentru a atinge scopurile sacre pe care umanitatea le cere în aceste timpuri. În acest context, Statele membre ale Mișcării Nealiniate își reiterează profunda îngrijorare și opoziția fermă față de tendința tot mai mare a unor jucători globali de a recurge la unilateralism, arbitrar și măsuri impuse unilateral, prin care se subminează Carta Națiunilor Unite și Dreptul Internațional în ansamblu, inclusiv prin utilizarea și amenințarea utilizării forței, precum și presiunea și măsurile coercitive unilaterale utilizate ca mecanism pentru atingerea obiectivelor politice naționale.

Având în vedere cele de mai sus, Guvernul venezuelean este hotărât să continue să lucreze pentru crearea unei lumi multipolare, prin întărirea multilateralismului și a diplomației multilaterale și prin intermediul Organizației Națiunilor Unite, având în vedere acestea ca fiind cele mai potrivite cadre pentru a păstra interesele și integritatea țărilor noastre și pentru a rezolva, prin dialog și cooperare, problemele care afectează umanitatea. Tocmai aceștia sunt pilonii dreptului internațional, diplomației și multilateralismului, piloni prin care trebuie să promovăm marile schimbări pe care le cere umanitatea secolului XXI.

– Pentru ca vorbim de diplomație, și ați amintit de Mișcarea de Nealiniere, anul acesta Venezuela a marcat două reușite diplomatice de anvergură – mă refer la Summitul miniștrilor de Externe din cadrul Mișcării Țărilor Nealiniate și Forumul de la San Paulo. Mai mult decât declarațiile oficiale de condamnare a sancțiunilor unilaterale ale SUA, există însă și o continuare concretă, dincolo de câștigul cert de imagine al țării dvs?! Și cum a fost vizita la Moscova (unde l-ați însoțit recent pe președintele Maduro)?

Ambasador Alfredo Torrealba: – Dați-mi voie să vă contrazic. Nu sunt doar două câștiguri diplomatice. În acest an, Venezuela a obținut 3 mari realizări diplomatice și a îndeplinit mii de alte obiective mici și mai puțin vizibile.

În primul rând, pe 17 octombrie 2019, Venezuela a fost din nou aleasă ca membru al Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite (ONU), cu 105 voturi în favoarea sa din cele 193 voturi posibile. Alegerea Venezuelei, pentru a reprezenta regiunea în acest important consiliu internațional, a avut loc în ciuda campaniei media și a unor guverne de dreapta care încearcă să pună la îndoială vocația de apărare a drepturilor omului de către Guvernul Bolivarian. Această victorie este istorică, deoarece Venezuela s-a confruntat cu o campanie acerbă de denigrare din partea SUA și a guvernelor sale satelitare. Cu o zi înaintea alegerilor, unii ambasadori americani sunau insistent zeci de șefi de guverne din întreaga lume ca să nu voteze Venezuela. A existat un caz în care un ambasador al SUA chiar a amenințat cu represalii pe Ministrul Afacerilor Externe al unei țări să voteze împotriva Venezuela. Dar rezultatul a fost că, în ciuda acestor amenințări, 105 țări din întreaga lume au sprijinit Venezuela. În acea zi, Venezuela a învins propaganda imperialistă americană și 105 țări au transmis un mesaj clar națiunilor lumii: că harta mondială a puterii este multipolară, că lumea este îndreptată spre multilateralism și nu spre unilateralism; și că marile puteri trebuie să înțeleagă că extorcarea nu mai este o metodă diplomatică.

O a doua mare victorie diplomatică a fost că Venezuela, în calitate de Președinte al Mișcării Țărilor Nealiniate a predat, în vară, președinția rotativă către Azerbaidjan. În cadrul acelei întâlniri, de care ați amintit, țara mea și-a asigurat sprijinul a 120 de țări din întreaga lume în fața agresiunilor americane, țări care au semnat o declarație prin care resping „orice încercare de a schimba guvernul Venezuelei pe căi neconstituționale”.

A treia mare realizare a fost recunoașterea conducerii Constituționale a Venezuelei de către Organizația Națiunilor Unite, în ciuda faptului că Statele Unite au cerut conducerii acesteia să interzică intrarea diplomaților venezueleni, la reuniunile organizației, după tentativa de lovitură de stat care a avut loc la începutul acestui an cu autoproclamarea lui Juan Guaido drept președinte. De atunci și până în prezent, Venezuela a putut ajunge la nenumărate acorduri cu sute de guverne și popoare, deoarece diplomația venezueleană este o diplomație a păcii. Pentru unii, pacea este absența conflictului. Noi definim pacea pe baza principiilor pe care ni le-am dat și asumat singuri, drept capacitatea de a accepta diferențele și de a le respecta, îmbogățindu-le, considerând esențială suveranitatea tuturor, egalitatea condițiilor și nu dominația, atât pe plan intern, cât și pe plan internațional.

Pe de altă parte, cred că este inadecvat să ne gândim că guvernul venezuelean intenționează să-și îmbunătățească imaginea. Tot ceea ce ne dorim este să spunem adevărul. Timp de mai bine de 20 de ani, guvernul venezuelean a fost demonizat constant de propagandă și fake news pentru a minimiza realizările socialismului venezuelean. Și în acel timp am insistat asupra adevărului. Am invitat ani de zile jurnaliștii din întreaga lume să viziteze Venezuela, pentru a putea vedea cu ochii lor ce se întâmplă. Din păcate, mulți jurnaliști vorbesc despre Venezuela ca și cum ar fi experți, chiar dacă nu au fost niciodată acolo. Acest tip de jurnalism a provocat multe pagube. Și această realitate este împărtășită de alte țări, precum Rusia, China, Siria, Iranul, Cuba, printre altele. Și de ce? Pentru că Rusia, China, Iranul, Siria, Cuba și Venezuela luptă constant pentru autodeterminarea popoarelor. Desigur, aceasta a favorizat prietenia foarte solidă dintre liderii acestor state. De exemplu, da, Președintele Nicolás Maduro a vizitat Moscova în urmă cu o lună pentru a-l întâlni pe omologul său Vladimir Putin. În cadrul acestei întâlniri, Venezuela și Rusia au convenit să continue să lucreze pentru realizarea unei lumi multipolare și să dezvolte acorduri bilaterale în diverse domenii precum educația, tehnologia, energia, printre altele.

– Observând cât de rapid se succed schimbările politice și cât de fluid este contextul actual internațional, considerați că se mai pot face predicții pe termen lung, la nivel regional și global? Cum vedeți situația din Venezuela peste un deceniu?

Ambasador Alfredo Torrealba: – Venezuela va merge mai departe. Asta e sigur. În ciuda sancțiunilor americane, poporul venezuelean va atinge pacea și demnitatea. Multe guverne ale lumii lucrează acum la construirea unei lumi multipolare, în care procesele interne, integritatea teritorială și neinterferență în afacerile interne să fie respectate. Și există disponibilitatea noastră de a face tot posibilul pentru a ne asigura că prietenii noștri, care gândesc diferit de noi sau între ei, se pot înțelege reciproc și își pot rezolva diferendele amiabil. Scopul comun ar trebui să fie încheierea intereselor imperialiste, dacă nu există imperii și sfere de influență de impus, nu vor exista războaie. Dreptul la autodeterminarea popoarelor, pentru noi, este esențial, suntem de partea tuturor acelor popoare care nu vor să fie dominate, care doresc să fie libere.