Iranienii apelează la pașapoarte africane

În ultimii ani, numeroși iranieni au cumpărat pașapoarte din Insulele Comore, o țară mică situată între Mozambic și Madagascar. Reprezentanții Statelor Unite și Insulelor Comore sunt preocupați de faptul că  documentele ar putea fi folosite pentru a eluda sancțiunile impuse Iranului.

Guvernul din Comore oferă cetățenie printr-un program de investiții, unul dintre cele mai ieftine programe CBI din lume (vezi link):

Comoros Citizenship by Investment

În ianuarie, Insulele Comore au anulat un lot de pașapoarte pe care străinii le-au cumpărat în ultimii ani. Mica națiune din largul coastei de est a Africii nu a publicat detalii privind motivele anulării, spunând doar că documentele au fost emise în mod necorespunzător.

Dar o listă confidențială a destinatarilor pașapoartelor indică faptul că peste 100 din cele 155 de persoane anulate aparțin unor cetățeni iranieni. Acestea includ directori executivi ai companiilor care lucrează în domeniul transportului maritim, petrolului și gazelor naturale, valutei străine și metalelor prețioase – toate aceste sectoare fiind vizate de sancțiunile internaționale asupra Iranului.

Unii iranieni au cumpărat mai multe pașapoarte din Comore.

Diplomații și agențiile de securitate din Comore și din Occident sunt preocupați de faptul că unii iranieni au obținut pașapoartele pentru a-și proteja interesele, întrucât sancțiunile au vizat capacitatea Iranului de a desfășura afaceri internaționale.

Atât deținătorii de pașaport din Insulele Comore, cât și companiile acestora, nu s-au confruntat cu sancțiunile și restricțiile impuse Iranului.

Pașapoartele din Comore oferă călătorii fără viză în anumite părți din Orientul Mijlociu și Orientul Îndepărtat și pot fi folosite de iranieni pentru a deschide conturi în bănci străine și pentru a înregistra societăți în străinătate.

Iranienii nu au dreptul la altă cetățenie

Guvernul iranian nu permite oficial cetățenilor țării să dețină o altă cetățenie decât cea iraniană și nu permite un al doilea pașaport. Cu toate acestea, o sursă iraniană familiarizată cu cumpărarea de pașapoarte străine a declarat că Ministerul Securității Iranului a dat undă verde pentru unele persoane să achiziționeze pașapoarte din alte state pentru a facilita călătoriile și tranzacțiile de afaceri.

Houmed Msaidie, fost ministru de interne din Comoros, care era în funcție când au fost emise pașapoartele, a declarat că suspectat că unii iranieni „încearcă să folosească Insulele Comore pentru a evita sancțiunile internaționale”. El a spus că a cerut verificări suplimentare înainte de acordarea pașapoartelor pentru străini, dar nu a detaliat.

Kenneth Katzman, expert în Orientul Mijlociu la Serviciul de Cercetare al Congresului S.U.A., a declarat că Insule Comore au fost una dintre numeroasele țări africane în care Iranul a încercat să exercite influență comercială și diplomatică. „Având un pașaport al din Comore le-a permis să facă lucruri fără a fi marcate ca fiind ale Iranului”, a declarat Katzman pentru Reuters.

În total, în perioada 2008-2017, peste 1.000 de persoane ale căror loc de naștere este în Iran au cumpărat pașapoarte din Comore, potrivit bazei de date din Comore. Majoritatea au fost cumpărate în perioada 2011 și 2013, când sancțiunile internaționale au fost înăsprite, în special în sectoarele petrolier și bancar din Iranului.

Alți străini care au cumpărat pașapoarte din Comore includ sirieni, afgani, irakieni, chinezi și câțiva occidentali.

Sancțiunile internaționale împotriva Iranului au fost reduse după Acordul nuclear din 2015, menit să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare.

În luna mai, președintele american Donald Trump a retras SUA din acord, spunând că este o „oribilă afacere unilaterală”. De atunci, Trezoreria Statelor Unite a impus sancțiuni noi împotriva persoanelor care au legături cu Garda Revoluționară din Iran, cu programul iranian de rachete,  câteva companii aeriene iraniene și serviciile de transfer de bani. Sancțiunile SUA vor intra în vigoare în lunile august-noiembrie.

Cumpărătorii de pașapoarte

În anul 2008, Insulele Comore, cu o populație de aproximativ 800.000 delocuitori, au început  programul de a vinde pașapoarte ca o modalitate de a crește veniturile statului.

Guvernul din Comore a încheiat o înțelegere cu guvernele din Emiratele Arabe Unite (EAU) și din Kuweit pentru așa numitul ”Bidon cu documente de identitate” (”Bidoon”). destinat locuitorilor apatrizi din țările lor. Comore urma să  furnizeze documente de identitate, dar fără a acorda cetățenie Comore.  Guvernele din EAU și Kuweit urmând să cumpere pașapoartele din Comore și apoi să le redistribuie prin ”Bidoon”.

În urma acestei înțelegeri, Comorele urma să primească câteva sute de milioane de dolari pentru a-și dezvolta economia, a cărei producție se ridică la doar 600 milioane de dolari pe an.

Legături la nivel înalt

La vremea respectivă, Comore și-a stabilit legăturile cu Iranul. Președintele Insulelor Comore din perioada 2006-2011 a fost Ahmed Abdallah Mohamed Sambi, care a studiat ani de zile în orașul Qom, orașul sfânt din Iran.

Potrivit think-tank-ului Chatham House, președintele Sambi a avut iranieni printre gărzile de corp, aceștia fiind numiți „Ayatollah of the Comoros” de către unii insurgenți.

În 2008, Sambia a vizitat Teheranul. Atunci, președintele iranian Mahmoud Ahmadinejad cultiva relațiile cu țările din Africa și America Latină, în timp ce Occidentul a întors spatele Teheranului. Ahmadinejad a efectuat o vizită în Comore în anul 2009.

Peste 300 de pașapoarte din Comore au fost vândute iranienilor, în timp ce președintele Sambi era la putere, potrivit datelor publicate de Reuters.

Sambi, care a fost interogat de autoritățile de aplicare a legii din Comore, în cadrul anchetei privind sistemul de cetățenie economică. Din 19 mai, fostul președinte Sambi se află în arest la domiciliu fiind acuzat de guvern că a provocat revolte. Pe 23 iunie, avocatul său,  Jean-Gilles Halimi, a declarat că restricțiile impuse lui Sambi sunt o încercare a guvernului „de a scăpa de un rival”.

Vânzările de pașapoarte au continuat și sub succesorul lui Sambi, Ikililou Dhoinine, care a ocupat funcția din 2011 până în 2016. Ikililou, care nu are legături evidente cu Iranul, nu a răspuns la cererile presei de a face comentarii.

Iranienii de top care au cumpărat pașapoarte din Comore:

• Mojtaba Arabmoheghi, pe care guvernul de la teheran l-a numit în 2011 ca fiind unul dintre managerii de top din industria petrolieră a Iranului. A obținut pașaportul din Comore în octombrie 2014, când a fost președintele companiei Sepehr Gostar Hamoun, o societate comercială internațională, care nu s-a confruntat cu sancțiuni. În 2016, Arabmoheghi a fost, de asemenea, consultant comercial pentru o companie înregistrată în Emiratele Arabe Unite numită Silk Road Petroleum. Directorul financiar al companiei, Naser Masoomian, de asemenea iranian, a obținut pașaportul din Comore în aceeași zi cu Arabmoheghi.

Arabmoheghi și Masoomian nu au răspuns la cererile de comentarii. Silk Road Petroleum nu a răspuns la o solicitare de comentariu transmisă prin intermediul site-ului său web. Sepehr Gostar Hamoun nu a putut fi contactat prin numerele de telefon listate pentru el pe site.

• Mohammad Sadegh Kaveh, șeful portului Kaveh Port și al serviciilor maritime, a achiziționat un pașaport din Comoros în anul 2015. Kaveh și familia sa sunt unul dintre principalii operatori ai portului Shahid Rajaee din Iran, în Bandar Abbas, care gestionează traficul de containere al Iranului.

Un purtător de cuvânt al portului Kaveh Port and Marine Services, care evident minte, a declarat că Kaveh nu are un pașaport din Comore și că toate serviciile companiei sunt în conformitate cu legile iraniene și internaționale. Întrebat de ce detaliile lui Kaveh apar într-o bază de date cu pașapoartele din Comore, purtătorul de cuvânt a spus că informațiile erau „tendențioase” și că este posibil ca altcineva să fi folosit numele lui Kaveh.

• Hossein Mokhtari Zanjani, o figură influentă în sectorul energetic al Iranului și avocat care se ocupă de dispute interne și internaționale, a dobândit un pașaport din Comore în 2013. Jurnaliștii nu l-au putut contacte pentru comentarii.

După cum a relatat anul trecut Reuters, o altă persoană care a cumpărat un pașaport din Comoros a fost Mohammad Zarrab, un dealer din comerțul cu aur care deține cetățenia turcă și iraniană. El a fost inculpat în 2016 de către o instanță din S.U.A. pentru că a folosit sistemul financiar din S.U.A. pentru a efectua tranzacții în valoare de sute de milioane de dolari în numele Iranului. Fratele său, Reza Zarrab, a pledat vinovat la acuzații similare și a fost martorul guvernului S.U.A. în procesul unui bancher turc, acuzat de încălcarea sancțiunilor impuse Iranului.

Locul une de află Mohammed Zarrab este neclar. Avocatul său, care a declarat că nu știe despre o țară numită Insulele Comore, a declarat că va încerca să obțină un răspuns de la Zarrab, dar nu a furnizat nimic presei.

Comore și-a schimbat orientarea politică

La începutul anului 2016, guvenul din Comore a adoptat o politică externă diferită de cea a predecesorilor, înlăturând legăturile cu Teheranul și sprijinind, în schimb, Arabia Saudită și alte state din Golf, care sunt în opoziție cu Iranul.

În 2017, noul guvern condus de Azali Assoumani a înființat o comisie parlamentară de anchetă care să investigheze programul de furnizare a cetățeniei către Emiratele Arabe Unite și Kuweit pentru Bidoon. El a examinat acuzațiile făcute de unii politicieni din insule cu privire la implementarea necorespunzătoare a acordului, acesta fiind  subminat de corupție, iar pașapoartele fiind vândute în contradicție cu planul inițial.

Ancheta a constatat, într-un raport publicat la începutul anului 2018, că EAU a informat autoritățile din Comore încă din 2013 că sute de pașapoarte au fost vândute străinilor în afara programului pentru Bidoon.

Problema a apărut după ce serviciile de securitate din EAU au început să observe oameni care nu erau nici comorieni, nici Bidoon care călătoresc prin țările din Golf în pașapoartele din Comore, a declarat o sursă care a participat la ancheta în Comoros. Mulți erau iranieni, a spus sursa. EAU nu a răspuns la cererile de comentarii.

O sursă Reuters din serviciul de securitate a Insulelor Comoros a declarat că serviciile de informații din Comore au primit, în ultimii ani, rapoarte despre persoanele de pe câmpurile de luptă din Irak, Siria și Somalia care dețineau pașaport Comore. Sursa a spus că aceasta sunt un indiciu privind modul în care au fost vândute pașapoartele din Comore.

Mii de pașapoarte vândute

Scara vânzărilor, care a dus la sute de pașapoarte, a început îngrijoreze diplomații internaționali care monitorizează micul arhipelagul. Un oficial al Departamentului de Stat al S.U.A. din regiune, care este familiarizat cu programul de pașapoarte, a declarat pentru Reuters: „Credem că guvernul din Comore nu au făcut nici o verificare asupra persoanelor care au primit pașapoarte”.

Statele Unite impun acum controale mai stricte asupra călătorilor în Insulele Comore, a afirmat diplomatul american. El a adăugat că autoritățile franceze sunt de asemenea preocupate de faptul că mii de persoane cu pașaport din Comore locuiesc în Franța și că există călătorii regulate între cele două state. Un purtător de cuvânt al ministerului francez de Externe a declarat că este conștient de vânzarea cetățeniei în Comore, dar nu a făcut comentarii.

Vânzarea pașapoartelor din Comore nu reprezintă doar un risc de securitate pentru Occident, ci și un resc pentru pentru economia din Comore.

Potrivit raportului întocmit de Parlamentul din Comore, cel puțin 100 de milioane de dolari din vânzarea pașapoartelor nu au ajuns în visteria statului. Ministrul de Externe, Souef Mohamed El Amine, a declarat pentru Reuters: „Au fost bani care nu au ajuns niciodată la trezorerie. Avem nevoie de acei bani și trbuie să-i obținem de la cei care au profitat – inclusiv de la străini „.

Guvernul nu a spus unde ar fi putut să dispară banii.

Pașapoartele au fost produse de o firmă din Belgia

Pașapoartele emise de Insulele Comore au fost produse de o companie belgiană numită Semlex, care furnizează documente de identitate diferitelor țări africane.

În ianuarie, poliția belgiană a percheziționat birourile Semlex din Bruxelles și domiciliul directorului său executiv, Albert Karaziwan, în legătură cu o anchetă privind furnizarea pașapoartelor de către Semlex în Republica Democratică Congo.

Ancheta a urmat un relatări Reuters din luna aprilie 2017 cu privire la pașapoartele din Congo. Relatarea a arătat modul în care guvernul din Congo vindea noile pașapoarte biometrice cetățenilor  pentru 180 de dolari bucata și că o mare parte din venituri mergeau într-o companie din Emiratele Arabe Unite deținută de o rudă a președintelui țării.

În luna mai, ofițerii responsabili cu aplicarea legii în Insulele Comore au percheziționat birourile Semlex din Comore, în cadrul anchetei lor privind vânzarea de pașapoarte.

Franziis Koning, avocatul care reprezintă Semlex și Karaziwan, a declarat că Karaziwan nu va face comentarii pentru presă, și că că terțe părți neidentificate manipulează mass-media cu scopul de a distruge Karaziwan și compania sa.

Koning a spus: „Semlex Europe nu are nici un rol în decizia de a emite pașapoarte. Aceasta este  prerogativa autorităților din Comore, care sunt singurii reprezentanți autorizați în acest sens „. El a adăugat că Semlex „nu este nici răspunzător și nici nu poate fi învinuit entru acțiunile sau actele  invocate în raportul Parlamentului din Comore privind vânzarea pașapoartelor”.

Unele pașapoarte din Comore au fost comercializate printr-o companie cu sediul în Dubai, numită Lica International Consulting, conform unui acord încheiat între Rețeaua Lica și Insulele Comore. Reprezentantul companiei Lica în Dubai este un francez numit Cedric Fevre, un asociat al lui Karaziwan. Fevre și Lica nu au răspuns la cererile presei de a face comentarii.

Henri Nader Zoleyn, avocatul Fevre, a declarat că nu știe de nicio activitate în legătură cu ”schema de cetățenie” din Comore, iar clientul său nu a solicitat niciun sfat în această privință.

Pe site-ul său, Lica apare ca partener al unei companii din Dubai, numită Bayat Group, condusă de Sam Bayat Makou, un iranian. Potrivit site-ului său, grupul Bayat este specializat în furnizarea de cetățenie în state precum Comore, Malta și St. Kitts din Caraibe.

Makou însuși a obținut pașaportul din Comore în iulie 2013. Pașaportul a fost unul dintre cele anulate de guvernul Comore la începutul acestui an. Makou a declarat că iranienii au obținut pașapoarte din Comore, deoarece „pașaportul Comore oferă acces mai ușor la viză decât Iranul” în multe țări, în special în Orientul Îndepărtat. El a spus că firma lui a lucrat cu Lica, despre care a spus că a fost autorizat de guvernul din Comore să comercializeze pașapoartele în afara programului  Bidoon.

În luna mai, în urma discuțiilor cu oficialii S.U.A., Guvernul din Comorile s-a angajat să distribuie agențiilor americane informații despre problema pașapoartelor.

Un oficial senior al Departamentului de Stat din Europa a declarat pentru Reuters: „Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu guvernul din Comore și alte state implicate” pentru a înțelege activitățile pe care le-a facilitat vânzarea pașapoartelor din Comore dincolo de schema Bidoon „.

Luna trecută, ministrul de Interne din Comorei, Mohamed Daoudou, a declarat presei locale că scandalul privind vânzarea pașapoartelor din Comore a devenit o problemă internațională. „Este o problemă de terorism”, a spus el. „Nu este vorba doar de o chestiune care implică foarte mulți bani, este și o problemă securitate la nivel internațional”.