Teodor Meleşcanu a lansat cartea „Diplomaţia – Politica Externă a României”

Foto: Media

Teodor Meleşcanu

Președintele Senatului, Teodor Meleşcanu,  a lansat marţi la sala Constantin Brâncoveanu din Senatul României cartea „Diplomaţia – Politica Externă a României”.

Teodor Meleşcanu s-a declarat impresionat de numărul mare al celor care au reuşit să fie alături de el în sala de la Palatul Parlamentului, chiar şi într-o zi plină de evenimente.

Lucrarea „Diplomaţia – Politica Externă a României 1992-1996; 2017-2019” apare în trei volume la editura Cadran Politic.

Cartea acoperă cinci mandate de ministru în guverne diferite „ceea ce îmi permite să vorbesc, dar şi să scriu despre ceea ce înseamnă continuitate în politica externă”, a arătat fostul ministru de Externe care a avut mandate la extremele unui interval de 27 de ani.

Cele trei volume cuprind în şaptesprezece capitole şi trei anexe documente şi prezentări ale activităţii lui Teodor Meleşcanu în timpul mandatelor de ministru al afacerilor externe duse la bun sfârşit atât în anii ’90, în guvernul condus de Nicolae Văcăroiu, dar şi la finalul celui de-al doilea deceniu din secolul XXI.

Cartea urmăreşte transformarea României „dintr-o ţară naţional-comunistă, izolată, fără aliaţi şi în conflict cu ţările vecine, într-un membru al Uniunii Europene şi a NATO, o ţară cu un profil respectat de statele noastre partenere”, arată Meleşcanu.

Secţiuni consistente sunt dedicate perioadei recente marcată de „schimbări majore în plan global, în Europa dar şi în vecinătatea României, cum ar fi creşterea instabilităţii, declinul atractivităţii proiectului european, ascensiunea populismului şi regresul democraţiei, revirimentul tendinţelor de militarizare şi al abordării de tip joc cu sumă nulă, fluxurile migratorii masive spre Europa, prin vecinătatea României, multiplicarea riscurilor generate de acţiunile de tip hybrid, amplificarea fenomenului terorist în lume şi pe continentul european”, arată fostul ministru.

Despre cel mai recent mandat de ministru de Externe pe care l-a îndeplinit, Teodor Meleşcanu povesteşte:

„Mandatul meu de ministru de externe a fost în perioada ianuarie 2017-iulie 2019, perioadă în care am lucrat cu trei prim-miniştri respectiv Sorin Grindeanu, Mihai Tudose şi Viorica Vasilica Dăncilă. A fost o perioadă extrem de încărcată pe plan extern într-o perioadă de schimbări majore şi incertitudini care nu au fost de natură să sprijine interesele naţionale şi o încercare a capacităţii noastre de gestionare a primei preşedinţii a României la Consiliul Uniunii Europene”.

Teodor Meleşcanu nu se fereşte să identifice în cartea sa una dintre cauzele problemelor cu care se confruntă România pe plan extern la nivelul clasei politice:

„Elementul cel mai grav care afectează eficienţa, predictibilitatea şi respectul pentru angajamente asumate în domeniul politicii externe este reprezentat de incapacitatea clasei politice româneşti de a avea obiective prioritare comune pentru promovarea intereselor României şi credibilitatea ei. Mai mult, politica externă a devenit o temă de confruntare internă, de campanie, între partidele politice, între majoritate şi opoziţie, care afectează grav imaginea României şi credibilitatea ei, cu toate consecinţele. Dacă în campaniile electorale fiecare formaţiune politică poate avea opţiuni de politică externă diferite, odată cu încheierea campaniei şi a aprobării de către Parlament a primului ministru, a listei guvernului şi a programului de guvernare este nevoie ca politica externă să devină o politică naţională şi nu de partid”, scrie fostul ministru de externe.

O secţiune specială din cel de-al doilea volum este dedicată Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene adunând documentele legate de întrevederile şi intervenţiile ministrului în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019. Fostul ministru al afacerilor externe descrie drept ”primordial” rolul României ”în calitate de preşedinte, pentru crearea unui consens” în discutarea unor probleme legate de decizii ”din domeniul social, al energiei şi a schimbărilor climatice, problemele migraţiei, consolidarea Uniunii economice şi monetare, cu respectarea intereselor statelor non-euro, dezvoltarea spaţiului de securitate, libertate şi justiţie pentru consolidarea securităţii interne a UE, inclusiv promovarea intereselor noastre de aderarea la spaţiul Schengen, dezvoltarea Pieţei Digitale Unice”.

„Pilonii politicii externe a României trebuie să fie din punctul meu de vedere transparenţa instituţională, respectiv capacitatea de a dialoga nu numai cu instituţii din România sau din alte ţări ci, mai ales, de a comunica cu cetăţenii, cu oamenii obişnuiţi, cu diferite idei, dar care trebuie să aibă capacitatea de a aduce o contribuţie şi de a-şi manifesta, de a prezenta care sunt interesele lor. Un al doilea pilon trebuie să fie cel de predictibilitate. În materiediplomatică, dacă lucrurile nu sunt previzibile toţi partenerii noştri sunt foarte încurcaţi. Niciodată, nimănui nu-i place să fie confruntat cu surprize. Fiecare trebuie să înţelegem că tot ce facem, tot ce spunem trebuie să reprezinte un element de predictibilitate astfel încât, înainte de a spune ceva, toată lumea să ştie care va fi rezultatul. În al treilea rând este vorba de continuitate şi coerenţă. Nu se poate face politică externă de azi pe mâine, nu pot să vină idei de sus de undeva, trebuie să fim cu adevărat într-un anumit făgaş pe care să-l respectăm şi pe care să-l promovăm în continuare. Şi nu în ultimul rând, poate chiar cel mai important pilon, din punctul meu de vedere, trebuie să fie respectarea angajamentelor asumate.

Nu poţi să fii un partener credibil în Uniunea Europeană dacă oamenii nu au garanţia că tot ceea ce promiţi şi te angajezi să faci, chiar o să faci”, a explicat marţi Teodor Meleşcanu.

Fostul ministru de Externe a vorbit şi despre situaţia diplomaţiei româneşti în 2019: ”în prezent, România deţine un număr de 171 de ambasade şi consulate generale, la nivel global, deşi ele nu sunt împărţite în mod egal. De exemplu, pe un continent cum este Africa, avem 13 ambasade, din care cinci sunt în statele de pe malul Mediteranei, Algeria, Tunisia Maroc, Libia, Egipt. Cu toate că avem o reţea foarte bogată, avem încă obligaţia să înţelegem că aceste antene pe care le reprezintă oficiile noastre diplomatice sunt cei mai importanţi purtători ai ideilor şi ai intereselor României”, a spus  Teodor Meleșcanu la evenimentul de lansare a cărții.

Președintle Senatului a insistat asupra datoriei de a apăra interesele cetăţenilor şi nu ale politicienilor care vin şi pleacă de la putere.

„Cineva care crede că politica externă nu a făcut mare lucru face o greşeală foarte mare. Există o continuitate profesională care a făcut dovada capacităţii noastre de a sprijini, de a încuraja şi de a apăra interesele naţionale. Avem nevoie de această instituţie şi, dacă uneori vă gândiţi la faptul că avem nevoie de asigurarea securităţii României, trebuie să ştiţi că nu e vorba numai de Ministerul Apărării care are 2% din buget, ci şi de activitatea Ministerului Afacerilor Externe, care are la ora actuală 0,1 din bugetul Guvernului României”, a încheiat Meleşcanu.

În volumele lansate marţi, Teodor Meleşcanu prezintă şi elementele care dezavantajează demersul diplomatic:

„Un factor ce erodează credibilitatea şi reputaţia unui stat european este apariţia unor curente naţionaliste, xenofobe, anti-semite şi eurosceptice la nivelul societăţii. Dacă vom continua să transmitem mesaje euro-sceptice şi, în acelaşi timp, să pretindem că suntem angajaţi total în efortul de integrare europeană, este logic că nu vom putea fi percepuţi ca fiind credibili. Sunt de asemenea convins că dacă până în prezent problemele de credibilitate care au condus la blocaje pe piaţa unică a UE sau problemele legat de migraţie au obstrucţionat identificarea unor soluţii acestea vor trebui să-şi găsească răspunsuri pe măsură. Combaterea ştirilor false, a tacticilor hibride şi creşterea rezilienţei statelor membre sunt elemente de bază ale comunicării strategice şi reprezintă şi pentru România instrumente absolut necesare”, scrie fostul ministru de Externe în cartea recent apărută.

„Principala mea concluzie este că în domeniul afacerilor externe şi al securităţii, diplomaţia publică nu poate înlocui realitatea sau mai corect nu poate crea o realitate virtuală desprinsă de cea reală, oricât de sofisticate ar fi mijloacele care se folosesc”, a concluzionat  Meleşcanu în introducerea celor trei volume care adună luări de poziţie, acţiuni, intervenţii publice şi mesaje ale Ministerului şi ministrului de Externe, ca şi texte ale unor tratate din perioadele în care mandatul a fost îndeplinit de autor.