BNR: Rata anuală a inflaţiei s-ar putea reduce semnificativ în prima parte a anului

Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se reducă semnificativ în primele luni ale anului şi să rămână în jumătatea superioară a intervalului ţintei până la finele orizontului proiecţiei, pe o traiectorie ce redevine uşor crescătoare în a doua parte a anului, a anunţat vineri Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se reducă semnificativ în primele luni ale anului şi să rămână în jumătatea superioară a intervalului ţintei până la finele orizontului proiecţiei, pe o traiectorie ce redevine uşor crescătoare în a doua parte a anului, a anunţat vineri guvernatorul BNR.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, dar a redus ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 6 la sută de la 8 la sută.

Consiliul de Administraţie a decis şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50 la sută pe an.

Reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 6 la sută de la 8 la sută are perioada de aplicare 24 februarie -23 martie 2020 şi menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8 la sută.

Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8 la sută. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus că rata anuală a inflaţiei IPC a crescut în luna decembrie 2019 la 4,0 la sută, de la 3,8 la sută în noiembrie, nivel situat deasupra intervalului ţintei staţionare şi uşor peste cel prognozat. Creşterea acesteia faţă de finalul trimestrului III, când a scăzut la 3,5 la sută, este atribuibilă în principal majorării dinamicii preţurilor combustibililor, inclusiv pe fondul unui efect de bază, dar şi scumpirii considerabile a fructelor, precum şi accelerării inflaţiei de bază.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a continuat să se majoreze în luna decembrie până la 3,7 la sută, peste nivelul prognozat, de la 3,5 la sută în noiembrie şi 3,4 la sută în septembrie. Creşterea a reflectat aproape integral tendinţa observată pe segmentul alimentar, marcat de majorarea preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare, evoluţii suprapuse presiunilor inflaţioniste semnificative pe partea cererii şi a costurilor unitare cu forţa de muncă.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC s-a menţinut în decembrie la nivelul de 3,8 la sută consemnat în luna anterioară, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a crescut la 3,9 la sută, de la 3,8 la sută în lunile octombrie şi noiembrie.

Noile date statistice reconfirmă scăderea ritmului anual al creşterii economice în trimestrul III 2019, la 3 la sută, de la 4,4 la sută în trimestrul anterior. Pe partea cererii, contribuţia consumului gospodăriilor populaţiei s a redus mai pronunţat până la 2,6 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de 3 puncte procentuale), de la 3,8 puncte procentuale în trimestrul II, în timp ce aportul formării brute de capital fix la creşterea PIB sa majorat potrivit datelor revizuite, ajungând la 6,3 puncte procentuale (faţă de 5,9 puncte procentuale, de la 3,9 puncte procentuale în trimestrul II). În schimb, exportul net şi-a amplificat aportul negativ la dinamica PIB, pe fondul reaccelerării mai pronunţate a creşterii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii.

Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a încetinit ceva mai evident în decembrie, la 6,6 la sută, de la 7,2 la sută în noiembrie,– media ei pe ansamblul trimestrului IV scăzând la 7,1 la sută, de la 7,9 la sută în trimestrul III. În condiţiile în care avansul componentei în lei a cunoscut doar o uşoară temperare, iar componenta în valută şi-a amplificat contracţia, ponderea în total credit a componentei în lei a continuat să crească, ajungând în decembrie la 67,6 la sută, cel mai ridicat nivel din mai 1996.

În şedinţa de vineri, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia februarie 2020, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Noua prognoză reconfirmă în linii generale coordonatele precedentei prognoze pe termen mediu.

Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să se reducă semnificativ în primele luni ale anului curent şi să rămână în jumătatea superioară a intervalului ţintei până la finele orizontului proiecţiei, pe o traiectorie ce redevine uşor crescătoare în a doua parte a anului curent.