Ierusalim: Biserica Sfântului Mormânt a fost redeschisă de Claudia DUȚĂ postat pe 02/03/2018 Foto: Media Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim Israelul a suspendat pe 27 februarie controversatul plan fiscal și legislația privind proprietatea ca răspuns la decizia creștină fără precedent de duminică dea închide Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. Primul Ministru Benjamin Netanyahu și primarul din Ierusalim Nir Barkat au convenit să formeze un comitet guvernamental care să „formuleze o soluție” și să negocieze cu oficialii bisericii. Ca răspuns, liderii clerului romano-catolic, grec ortodox și armenesc au redeschis biserica joi, a informat Associated Press. Barkat a afirmat că bisericile din Ierusalim datorau mai mult de 180 de milioane de dolari impozite pe proprietăți bisericești, iar municipalitatea a blocat conturile bisericilor. Un proiect de lege care se află în dezbatere în parlamentul israelian amenință să blocheze vânzarea proprietăților care aparțin bisericilor. Aceste acțiuni au fost momentan suspendate întrucât sunt contrare acordului istoric al bisericilor creștine de la Ierusalim cu diferitele autorități civile care au condus Ierusalimul, a spus episcopul Sani Azar. „Toate bisericile sunt unite, deci acest lucru arată că ceva este foarte greșit”, a declarat Salim Munayer, șeful ministerului de reconciliere Musalaha din Ierusalim. Acordul bisericilor creștine a fost semnat cu Imperiul Otoman în 1757 și reînnoit după războiul din Crimeea la mijlocul secolului al XIX-lea. Acordul a fost păstrat tacit pentru a asigura pacea la locurile sfinte disputate între creștini, musulmani și evrei. Acordul nu a fost perfect, dar a fost respectat ulterior de autoritățile britanice și israeliene. Actuala problemă legată de proprietate și impozitare este una din seria deciziilor administrative israeliene care dăunează intereselor creștine, a spus a declarat Salim Munayer, șeful ministerului de reconciliere Musalaha din Ierusalim. 5/5 - (16 votes) Distribuie pe:
Previziune privind capitularea economiei SUA în fața unui „joc economic de așteptare” orchestrat de China și Rusia