Sub bagheta Moscovei, Armenia și Azerbaidjanul cad la pace

Azerbaidjanul şi Armenia au ajuns sâmbătă la un acord de încetare a focului în regiunea separatistă Nagorno-Karabah, în scopuri umanitare, a anunţat Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, după negocieri-maraton la Moscova cu şefii diplomaţiilor de la Erevan şi Baku, informează AFP, preluată de Agerpres.

La Moscova, miniştrii de externe armean au purtat negocieri timp de 10 ore şi s-au încheiat târziu în noaptea de vineri spre sâmbătă.

Armistițiul intră în vigoare sâmbătă, 10 octombrie, începând de la prânz.

Încetarea temporară a focului va permite schimbul de prizonieri de război, deplasarea altor persoane şi recuperarea corpurilor celor ucişi, conform criteriilor Comitetului Internațional al Crucii Roşii, dar „parametrii specifici” ai punerii în aplicare a acordului de încetare a focului urmau să fie conveniţi ulterior încheierii discuțiilor patronate de Serghei Lavrov.

Armenia și Azerbaidjan încep negocieri pentru soluționare pașnică

Armenia şi Azerbaidjanul au ajuns la o înţelegere cu privire la demararea de „negocieri substanţiale” pentru o rezolvare paşnică a conflictului, cu medierea co-preşedinţilor Grupului de la Minsk al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a precizat Serghei Lavrov.

Coprezidat de Rusia, Statele Unite şi Franţa, Grupul de la Minsk este de la mijlocul anilor 1990 principalul mediator internaţional în acest conflict „înghețat”, moștenit din perioada URSS.

Armenia și Azerbaidjan au o dispută pe tema regiunii Nagorno-Karabakh, de peste 40 de ani, recunoscută la nivel internațional ca făcând parte din Azerbaidjan, dar controlată de etnicii armeni.

Un conflict cu implicații regionale

Conflictul a reizbucnit la 27 septembrie, când separatiştii armeni din autoproclamata republică Nagorno-Karabah, sprijiniţi de Armenia, şi forţele azere au ”dezghețat” înfruntările.

Turcia și-a declarat deja sprijinul pentru Azerbaidjan, în timp ce Rusia are baze militare în Armenia. Iranul are granițe cu ambele țări și găzduiește comunități azere și armene.

Bilanţul oficial indica vineri peste 400 de morţi, dintre care 22 de civili armeni şi 31 azeri. Sunt însă date nesigure și în realitate ar putea fi mult mai ridicat, fiecare tabără afirmând că a eliminat mii de soldaţi inamici.

Escaladarea din Nagorno-Karabah a stârnit reacții internaționale, mai multe state, inclusiv România, făcând apel la diplomație, pentru că există temeri că puterile regionale ar putea fi atrase, de fapt, în acest conflict din regiunea din Caucaz, importantă din punct de vedere strategic.