Teodorovici şi Isărescu, prima discuţie faţă în faţă despre ”Taxa pe Lăcomie”

Foto: Media

Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) are programată luni o şedinţă extraordinară, prima din acest an. Aceasta a fost convocată de Banca Naţională a României (BNR), care a propus să se discute despre OUG nr. 114/2018, respectiv taxa pentru bănci.

Astfel, ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, şi Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, se vor întâlni pentru prima dată în acest an pentru a discuta despre taxa pe activele financiare ale băncilor care a fost introdusă de la începul acestui an.

Această taxă variază între 0,1% şi 0,5%, urcând la fiecare 0,5 puncte procentuale a indicelui ROBOR mediu trimestrial peste 2%.

În prezent, Consiliul general al CNSM este alcătuit din trei membri ai BNR şi doi ai Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), potrivit site-ul instituţiei: Mugur Isărescu (Guvernatorul BNR şi preşedintele CNSM), Florin Georgescu (Prim-viceguvernatorul BNR), Liviu Voinea (Viceguvernatorul BNR, coordonator al activităţii de stabilitate financiară), Leonardo Badea (preşedintele ASF) şi Elena Doina Dascălu (Prim-vicepreşedinte al ASF).

Celor şase li se adaugă trei reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice (MFP): Eugen Orlando Teodorovici (ministrul), Attila György (secretar de stat responsabil cu coordonarea promovării cadrului legal aferent pieţelor financiare) şi Tiberiu Valentin Mavrodin (secretar de stat responsabil cu coordonarea managementului trezoreriei şi datoriei publice).

Petre Tulin, directorul general al Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, participă la şedinţele Consiliului general al CNSM, dar nu are drept de vot.

Ministrul Teodorovici a precizat, marţi, în cadrul unor declaraţii de presă, că şi-ar fi dorit să fie o şedinţă ordinară, fiind prima şedinţă a CNSM din acest an, iar Finanţelor vor mai propune şi alte subiecte, pe ordinea de zi.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei, fiind calculat de Reuters şi afişat de BNR. Acesta a început să crească accelerat din septembrie 2017, pe fondul accelerării inflaţiei şi a lipsei de lichiditate din piaţă. Astfel, la 3 luni, cel care este folosit la calcularea celor mai multe credite, de la sub 1%, în august 2017 a ajuns la 3,4% în cursul anului trecut, iar în prezent este în jur de 3%.

Ministrul Finanţelor nu a spus la ce se referă prin această limitare, dar, de la începutul acestui an, gradul de îndatorare la credite este limitat. Pentru creditele de consum şi ipotecare, gradul de îndatorare este de cel mult 40% din venitul net pentru cele în lei şi 20% pentru cele în valută, atât pentru cele accesate de la bănci, cât şi pentru cele de la IFN-uri.

Excepţie face achiziţionarea primei locuinţe, care va avea o rată maximă de îndatorare cu 5 puncte procentuale mai ridicată, respectiv 45% şi 25%. Anterior, când gradul de îndatorare nu era limitat, media pieţei era de 55-60%, dar putea ajunge şi la 80%.