Reynaldo Bignone, ultimul lider al dictaturii militare din perioada 1976 – 1983, a murit miercuri într-un spital militar, a informat agenția de știri din Argentina, Telam.
Bignone, în vârstă de 90 de ani, a fost condamnat la închisoare pentru conspirație la răpirea și uciderea adversarilor în timpul guvernării sale din iulie 1982 până în decembrie 1983.
Moartea s-a închide un capitol brutal din istoria Argentinei, în care grupurile pentru drepturile omului spun că guvernarea militară este responsabilă pentru „dispariția” – un eufemism pentru răpirea și uciderea adversarilor – a circa 30.000 de persoane.
Argentina a început tranziția către democrație în 1983.
Bignone a fost unul dintre cei 15 foști oficiali militari găsiți vinovați de un tribunal argentinian în 2016 de conspirație pentru răpire și asasinare a disidenților de stânga, ca parte a programului Operation Condor.
Dictaturile din Argentina, Chile, Uruguay, Paraguay, Brazilia și Bolivia au fost coordonate pentru a vâna și ucide adversarii exilați în anii ’70 și ’80.
Primul lider militar al Argentinei, Jorge Rafael Videla, care a preluat puterea după lovitura de stat din 1976 și a condus țara până în 1981, a decedat în 2013. Liderii militari care au ordonat represiunea au spus că era necesară pentru că Argentina se confrunta cu grupuri de guerilă de stânga.
Credibilitatea guvernului argentinian a fost însă slăbită în timpul războiului cu Marea Britanie din Falkland, din 1982, care au murit peste 600 de soldați argentinieni.
În decembrie 1983, Bignone a predat puterea după alegerea democratică a lui Raul Alfonsin.
Începând din anul 2000, Argentina a desfășurat o serie de procese în justiție pentru încălcarea drepturilor omului din timpul dictaturii.
Anul trecut, 29 de persoane au primit condamnări pe viață pentru crimele săvârșite la ESMA – Școala Mecanică Navală care a fost transformată în închisoare clandestină cu camere de tortură.
