Impactul retragerii SUA din acordul cu Iranul

Foto: Media

Președintele Donald Trump în timpul anunțului privind acordul cu Iranul, în Camera Diplomatică a Casei Albe, pe 8 mai 2018.

Președintele Donald Trump a declarat că SUA se retrage din Acordul nuclear cu Iranul încheiat în 2015 pentru a reduce programul nuclear al Iranului și a restabili sancțiunile financiare asupra Republicii Islamice, deschizând un nou capitol incert pentru Orientul Mijlociu.

Decizia sa, anticipată pe larg de aliați și analiști înainte de anunțul făcut marți la Casa Albă, este să forțeze Iranul să renegocieze un acord despre care liderii iranieni au spus că nu îl vor revizui.

Echipele politice ale președintelui Trump au avertizat că ar putea decizia ar putea conduce SUA într-un alt război în Orientul Mijlociu.

„Faptul este că a fost o afacere oribilă unilaterală care nu ar fi trebuit făcută vreodată”, a spus președintele Trump. „Nu putem împiedica producerea bombei nucleare iraniene sub structura decăzută și putredă a acordului actual. Acordul cu Iranul este defect în miezul său. ”

Bloomberg anunță că, petrolul a revenit la cel mai înalt nivel începând din 2014, investitorii concentrându-se asupra modului în care cumpărătorii de țiței iranieni vor reacționa la sancțiunile SUA menite să reducă exporturile de la cel de-al treilea producător al OPEC. Contractele futures intermediare ale SUA West Texas au crescut cu 2,4%, la 70,72 dolari / baril la New York, iar Brent din Londra a urcat cu 2,5%, ajungând la 76,75 $.

Secretarul Trezoreriei americane , Steven Mnuchin, a declarat că nu se așteaptă ca sancțiunile să crească prețurile la petrol la nivel mondial, deoarece „într-o anumită măsură, unele dintre acestea erau deja pe piață cu privire la prețurile petrolului”. El a adăugat că SUA au avut discuții cu „diverse entități” care ar fi dispuse să mărească aprovizionarea cu petrol pentru a compensa orice reducere a producției Iranului.

Sancțiunile opresc vânzările de aeronave de 40 de miliarde de dolari de către Boeing Co. și Airbus SE în Iran. Mnuchin a declarat că licențele de export care au permis vânzarea vor fi revocate. Reacția investitorilor în domeniul aerospațial s-a redus după criticile președintelui Trump privind acordul. Acțiunile Boeing au scazut cu mai putin de 1% la 338,49 dolari la închiderea tranzacționării în New York, în timp ce acțiunile Airbus au fost puțin schimbate în Paris.

Macron regretă

Președintele francez Emmanuel Macron, care a făcut lobby în mod personal, în timpul vizitei de stat la Washington luna trecută, pentru ca președintele Trump să rămână în acord, a declarat pe Twitter că „Franța, Germania și Regatul Unit regretă decizia SUA de a părăsi JCPOA”, folosind un acronimul pentru Acordul nuclear.

„Regimul de neproliferare nucleară este în joc”, a spus Macron.

Ce urmează?

Președintele Trump a criticat mult timp Acordul nuclear cu Iranul, negociat sub predecesorul său, Barack Obama, ca fiind „cel mai rău” încheiat vreodată. El a spus că acordul nu abordează amenințările privind programul de rachete balistice al Teheranului sau implicarea sa în propagarea conflictelor regionale și că, prevederile acordului care expiră în următorul deceniu ar permite Iranului să-și reia activitatea nucleară.

„Dacă aș permite ca această afacere să rămână în picioare, în curând va exista o cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu”, a spus Trump. „Toată lumea ar vrea să-și pregătească armele (nucleare) până la momentul în care Iranul o va avea pe a lor.”

El a spus că, din cauza limitelor față de inspectorii internaționali, aceștia „nu pot preveni, detecta sau pedepsi trișarea” de către Iran și „nu au dreptul necondiționat de a inspecta multe locații importante” inclusiv bazele militare.

Președintele Trump a declarat, luni, într-o postare pe Twitter că va anunța decizia sa înainte de termenul de 12 mai stabilit de legea din SUA.

SUA vor institui „cel mai înalt nivel” de sancțiuni împotriva Iranului, a spus președintele Trump.

Departamentul de Trezorerie a declarat într-un comunicat  că sancțiunile vor fi instituite după „perioadele de lichidare” de 90 sau 180 de zile. Sancțiunile nucleare care fuseseră scutite de acord vor intra în vigoare după 4 noiembrie, a spus departamentul de comunicare al Trezoreriei.

Ambasadorul SUA în Germania, Richard Grenell, a sugerat că firmele nu ar trebui să-și facă speranțe pentru un nou acord cu Iranul. „Companiile germane care desfășoară activități în Iran ar trebui să lichideze operațiunile imediat”, a spus el pe Twitter.

Fără oferte noi în energie

Companiilor nu li se permite să lanseze noi oferte în domeniul petrolului și al energiei iraniene.

Până în luna august, tranzacțiile cu datoria guvernamentală iraniană sau moneda și achizițiile care implică sectorul automobilelor din țară sau aurul și alte metale din Iran trebuie să se încheie.

În noiembrie, vor fi interzise tranzacțiile care implică sectorul petrolului și al energiei din Iran, transportul maritim, porturile și serviciile de asigurări.

Prețurile petrolului au urcat în ultimele săptămâni, pe măsură ce incertitudinea privind viitorul acordului a crescut.

Reluarea sancțiunilor impuse de SUA amenință capacitatea Iranului de a atrage investiții străine, menținând nivelul producției țării la un nivel scăzut până în 2025, potrivit unei note de cercetare publicate luni de Barclays.

Diplomații americani și europeni au căutat să negocieze acorduri secundare menite să abordeze preocupările președintelui Trump față de acord, iar întârzierea în restabilirea sancțiunilor ar putea permite continuarea acestor discuții – aceasta este perspectiva Rusiei, parte semantară a acordului.

Ambasadorul Rusiei la Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Mihail Ulyanov, a declarat că acordul cu Iranul nu se va termina imediat ca urmare a acțiunii președintelui Trump și că „vom avea un anumit timp pentru eforturi diplomatice”, potrivit serviciului de știri Interfax.

Consilierul pentru securitate națională a lui Donald Trump, John Bolton, a declarat într-un briefing după anunț că Administrația americană va încerca să continue o înțelegere mai largă cu Iranul, care ar satisface preocupările președintelui.

Președintele iranian Hassan Rouhani a sugerat că țara sa va continua să respecte acordul față de celelalte cinci semnatare, dar nu și față de SUA.

Diplomații implicați în discuțiile pe marginea acordurilor bilaterale au semnalat că s-au apropiat de un progres, dar aliații-cheie au fost sceptici.

Președintele francez Emmanuel Macron a subliniat un plan în patru părți, la acordul nuclear existent, pentru a atașa noi curbe programului de rachete a Iranului și orice viitor program nuclear, precum și activitatea Teheranului destabilizantă în Orientul Mijlociu. Atât Macron cât și cancelarul german Angela Merkel au semnalat, după ce s-au întâlnit cu Trump luna trecută, că se pare că președintele american intenționează să renunțe la acordul din 2015.

Premierul britanic Theresa May, Emmanuel Macron,și Angela Merkel au emis o declarație comună subliniind „angajamentul nostru continuu” față de acord și îndemnând Iranul să „arate reținere ca răspuns la decizia SUA”

„Iranul trebuie să își îndeplinească în continuare propriile obligații în cadrul acordului, cooperând pe deplin și în timp util” cu inspecțiile nucleare, au spus ei.

Ali Shamkhani, Secretarul general al Consiliului Suprem de Securitate Națională din Iran, a fost declarat marți că „dacă SUA inițiază confruntarea cu Iranul, nu vom rămâne pasivi”.

Dacă acordul nuclear „va fi distrus din cauza SUA, sigur că nu va fi în folosul lor”, a spus el, adăugând că „cea mai mare pierdere va fi pentru europeni”.

Comerțul UE cu Iranul aproape s-a triplat din 2015 până acum, conform datelor FMI.

Rolul lui Netanyahu

Săptămâna trecută, premierul israelian Benjamin Netanyahu a făcut o prezentare televizată despre dosarele  secrete iraniene pe care le-au obținut serviciile de informații ale Israelului care demonstrează că Teheranul a căutat să construiască o armă nucleară în trecut, în ciuda negării guvernului iranian.

Președintele Trump a urmărit prezentarea, iar secretarul de presă al Casei Albe, Sarah Huckabee Sanders, a emis o declarație prin care declară că serviciul secret israelian a demonstrat că „Iranul are un program robust și clandestin pentru arme nucleare”.

Casa Albă a corectat ulterior declarația online pentru a spune că Iranul „a avut” un program nuclear. Netanyahu nu a susținut că Iranul are în prezent un program nuclear.

Netanyahu a salutat retragerea Sua din acord spunând că este o „decizie îndrăzneață” și a declarat că acordul a alimentat ostilitățile în Orientul Mijlociu, în loc să le reducă, furnizând miliarde de dolari pentru ca Republica Islamică Iran care și-a trimis milițiile în regiune.

„Acordul nu a împins războiul mai departe, de fapt, l-a adus mai aproape”, a spus Netanyahu. „Acordul nu a redus agresiunea Iranului; aceasta a crescut dramatic” , a subliniat premierul israelian.