România nu a reuşit să atingă standardele UE privind închisorile

Foto: Media

Raportul de ţară privind Drepturile Omului, publicat de Departamentul de Stat al SUA, arată că închisorile din România nu au reuşit nici în 2017 să ajungă la standardele impuse de Consiliul Europei, alocând mai puţin de 4 metri pătraţi de spaţiu pentru fiecare deţinut.

„Condiţiile închisori au rămas grele. Acestea sunt supraaglomerate şi nu respectă standardele internaţionale. Abuzul la care sunt supuşi deţinuţii de către autorităţi sau alţi deţinuţi continuă să fie o problemă”, notează oficialii americani.

În luna iulie, aproximativ 24.813 de persoane erau închise în închisori care aveau o capacitate de doar 18.127 de deţinuţi. Potrivit raportului, presa a relatat că gardienii aveau un comportament violent faţă de deținuți, iar uneori deţinuţii îşi agresau colegii.

În septembrie, 128 de plângeri au fost depuse împreună cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în care personalul închisorilor ea acuzat pentru abuzuri şi încălcarea drepturilor deţinuţilor. Deținuții pot, de asemenea, să completeze plângeri cu ajutorul procurorilor.

Raportul adaugă că un număr mare de deținuți nu au primit suficientă atenţie medicală, iar calitatea mâncării servite era slabă. În unele închisori încă nu există încălzire sau aer condiţionat, majoritatea fiind foarte aglomerate.

În aprilie, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a publicat un document pilot privind condiţiile din închisori şi centrele de detenţie. Potrivit documentului, Curtea observase peste 500 de cazuri de aglomeraţie şi condiţii nepotrivite în închisori. Aceştia au descoperit că situaţia deținuților face parte dintr-o problemă generală care îşi are originea în structura sistemului.

Din punct de vedere administrativ, autorităţile independente nu investighează suficient acuzaţiile privind condiţiile inumane. Observatorii au notat că au existat mai multe situaţii, precum moartea unei rude a unui deţinut, care nu au fost tratate în mod corespunzător. În luna martie, un deținut din închisoarea Rahova s-a sinucis după ce nu i s-a permis să participe la înmormântarea propriului frate, deoarece nu a putut prezenta o copie a certificatului de deces al acestuia.

Cu toate acestea, raportul susţine că au existat şi îmbunătăţiri. Pe 21 iulie, a fost aprobată o lege prin care sentinţa deținuților care se află în condiţii nepotrivite este redusă. Condţiile nepotrivite sunt cele care nu reuşesc să atingă standardele impus de Consiliul Europei.

Corupţia rămâne o problemă

„Corupţia a rămas o problemă, conform indicatorilor Băncii Mondiale. Mita este răspândită în sectorul public. Legile nu au fost întotdeauna implementate în mod eficient, iar oficialii, inclusiv judecătorii, au fost implicaţi uneori în acte de corupţie fără a fi pedepsiţi. Imunitatea de care beneficiază actuali şi foşti miniştri care sunt sau au fost şi parlamentari a blocat, în unele cazuri, investigaţiile”, se arată în raport.

Guvernul a respectat, în general, independenţa sistemului de justiţie, însă nu a reuşit să asigure suficient personal, spaţii adecvate şi dotări pentru a permite o acţiune rapidă şi eficientă. Acest lucru a avut drept consecinţă prelungirea excesivă a proceselor, susţin oficialii Departamentului de stat.

Documentul subliniază că cele mai mari probleme legate de drepturile omului au rămas corupţia endemică în sistemul public, violenţa poliţiei în cazul comunităţii roma şi violenţa faţă de comunitatea LGBT. „Deşi sistemul judiciar a luat măsuri în vederea urmăririi penale şi sancţionării funcţionarilor care au săvârşit abuzuri, autorităţile au amânat procedurile care implică presupuse abuzuri ale poliţiei. Rezultatul a fost că multe dintre cazuri s-au încheiat cu achitarea”, se arată în raport.

 „Lista neagră” a lui Carmen Dan

„În timpul unei conferinţe de presă în februarie, ministrul de Interne Carmen Dan a acuzat, dându-le numele, câţiva jurnalişti care cheamă oamenii la proteste faţă de guvern. De asemenea, ea a criticat grupul de pe Facebook „Corupţia ucide” din acelaşi motiv. Jurnaliştii şi ONG-urile au caracterizat demersul lui Carmen Dan ca fiind contrar principiului libertăţii de exprimare şi au susţinut că prezentarea publică a unei „liste negre” este un act de intimidare”, se arată în documentul Departamentului de stat.

Oficialii americani se referă şi la ameninţarea poliţiei cu urmărirea penală împotriva celor care organizează proteste folosind Facebook.

Documentul Departamentului de stat face referire şi la reflectarea în mass-media a protestelor de anul trecut.

„Două mari televiziuni, Antena 3 şi România TV, sunt controlate de oameni de afaceri care susţin puterea. Ambele au criticat şi prezentat deformat protestele antiguvernamentale din ianuarie. ONG-urile au reclamat că acest lucru a urmărit compromiterea demonstranţilor, afectând totodată libertatea de exprimare”, se mai arată în raport.