Smart City România – orașul cel mai tehnologizat

Foto: Media

Orașul Alba Iulia fotografiat cu drona.

România are 24 de oraşe smart, pe primele locuri, cu proiecte demarate în această privinţă, se numără în ordine descrescătoare: Alba-Iulia 60 , Cluj-Napoca, Arad, Sibiu, Oradea și Bucureşti, arată Asociaţia Română pentru Smart City şi Mobilitate.

Conceptul ”smart city” cuprinde 6 mari domenii: smart enviroment, smart mobility, smart goverment, smart people, smart living.

Un oraş inteligent („smart city”) reprezintă o zonă urbană care utilizează diferite tipuri de senzori de colectare a datelor electronice pentru a furniza informaţii care sunt utilizate pentru a gestiona eficient resursele acestuia.

„Conceptul de smart city cuprinde 6 mari domenii – smart enviroment, smart mobility, smart goverment, smart people, smart living”, a precizat Eduard Dumitrescu.

Alba-Iulia este oraşul cu cele mai multe proiecte din ţară, implementate în vederea tehnologizării comunităţii, cu peste 60 de iniţiative şi aproape 30 de parteneri locali şi internaţionali. Bucureștiul are 6 inițiative.

„Alba-Iulia este dat deja ca exemplu de Banca Mondială ca una dintre cele mai bune comunităţi atunci când vine vorba de atragerea fondurilor pentru dezvoltarea comunităţii”, a declarat pentru Eduard Dumitrescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City şi Mobilitate.

Printre proiectele implementate de Alba-Iulia se numără iluminatul inteligent, monitorizarea calităţii aerului, smart parking, sistem de monitorizare a traficului şi alte soluţii inteligente, monitorizarea consumului de apă şi a pierderilor din reţea.

Cluj-Napoca face paşi semnificativi către tehnologizarea comunităţii, Primăria a accesat fonduri pentru a transforma oraşul într-unul smart. Administraţia publică locală a introdus pentru prima data în România un funcţionar public virtual, denumit Antonia, care va sta la dispoziţia cetăţenilor 24 de ore din 24.

Printre proiectele demarate de Cluj-Napoca se numără smart parkingul, relaţia cetăţean-primărie, Wi-Fi gratuit în locurile publice, traffic adaptiv – achiziţionarea de autobuze electrice, tramvaie şi troleibuze.

Aradul se numără şi el printre oraşele inteligente ale României. Primăria municipiului a accesat fonduri pentru a instala 30 de active hot-spot, bike-sharing, cataloage electronice pentru cele 22 de unităţi de învăţământ existente în oraş, parcări inteligente etc.

Bucureştiul, conform site-ului Asociaţiei Române pentru Smart City şi Mobilitate, are patru module „smart city”: Smart Energy, Bike Sharing, Autobuze Electrice, IT&C Terminale de tip self-service, însă reprezentanţii Autorităţii spun că se fac demersuri pentru a dezvolta şi mai mult Capitala în această privinţă.

„La nivelul Bucureştiului, la ora la care vorbim, este în curs de realizare Strategia Smart City a Bucureştiului, care va fi un document strategic asumat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, care urmează a fi finalizat în această toamnă, iar în urma lui vor reieşi nevoile de investiţii atunci când vorbim de Smart City Bucureşti. Asta va însemna o perioadă de 8-10 ani de implementare, cu foarte multe miliarde care vor fi atrase de aceste investiţii. Şi aici ne referim la toate verticalele: de la transport, mobilitate, energie, IoT (internetul lucrurilor), Big Data, partea de tehnologii, partea de mediu, tot ce înseamnă o comunitate inteligentă”, a menţionat Eduard Dumitrescu.

În luna decembrie 2017 Primăria Capitalei a scos la licitaţie strategia Smart City Bucureşti, care a fost câştigată de Deloitte, având ca termen toamna acestui an pentru a o finaliza.

„Primăria Capitalei a scos la licitaţie proiectul în luna decembrie, care a fost câştigat de Deloitte România în luna februarie sau martie, cu un termen de finalizare de 6-7 luni, aşadar undeva în septembrie-octombrie ar trebui să avem această strategie de Smart City a Bucureştiului. Rezultatul recomandărilor care vor fi parte integrată din această strategie va duce la investiţii majore în următorii 8-10 ani”, a spus Eduard Dumitrescu.

Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City şi Mobilitate a mai precizat că, la nivelul României, nu se poate face un top al oraşelor smart deoarece smart city la nivel global este un concept nou ca implementare, iar în România „este şi mai nou”.

„Putem, în schimb, să observăm, dacă ne uităm la nivel macro, că încep să existe comunităţi, oraşe, judeţe în care conceptul de comunitate creativ-inteligentă este din ce în ce mai dezvoltat: şi aici ne referim la proiecte de tipul celor implementate la Cluj-Napoca, Alba Iulia, Oradea, Iaşi, Constanţa. Sigur, şi la nivelul Bucureştiului încep să fie foarte multe proiecte şi iniţiative smart city implementate, dar a face astăzi un top al oraşelor smart-city este uşor prematur”, a spus reprezentantul Asociaţiei pentru Smart City şi Mobilitate.