UE: 9 state semnează pentru crearea forței de intervenție militară comună

Foto: Media

Ministrul francez al apărării, Florence Parly și omologul său german, Ursula von der Leyen

Nouă state membre ale UE au convenit să înființeze o forță militară europeană de intervenție rapidă în perioade de criză.

Inițiativa este susținută de Marea Britanie care va putea participa după Brexit.

Miniștrii Apărării din Franța, Germania, Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Olanda, Estonia, Spania și Portugalia au semnat luni o scrisoare de intenție la Luxemburg.

Noul guvern din Italia și-a retras sprijinul inițial, însă Roma nu a exclus implicarea viitoare a țării.

Președintele francez Emmanuel Macron și-a prezentat viziunea de autonomie strategică pentru apărarea europeană într-un discurs susținut, în luna septembrie, la Universitatea Sorbona.

Dezvoltarea unei forțe militare europene autonomă a generat anxietate în cadrul NATO, unde oficialii sunt preocupați de dublarea rolurilor și de distanțarea statelor europene față de SUA.

Cu toate acestea, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a fost la Luxemburg pentru discuții privind securitatea și apărarea europeană înainte de summitul Alianței militare de la Bruxelles luna viitoare, a declarat reporterilor: „Salut această inițiativă deoarece cred că poate întări disponibilitatea forțelor. Avem nevoie de o pregătire înaltă, exact pe ceea ce se concentrează acum pe NATO”.

„Tocmai, văd această nouă inițiativă ca pe ceva care poate completa și chiar întări activitatea desfășurată de NATO pentru a întări și a spori disponibilitatea forțelor noastre”, a mai spus Stoltenberg.

Ministrul francez al apărării, Florența Parly, a declarat duminică ziarului Le Figaro: „Apărarea europeană necesită o cultură strategică comună … Termenele și deciziile din UE sunt încă prea lungi în comparație cu urgența care poate apărea într-o situație critică într-o țară unde europenii ar considera că există o miză puternică pentru securitatea lor „.

Marea Britanie s-a oferit să mențină cooperarea în domeniul apărării și securității alături de UE

Inițiativa europeană de intervenție militară rapidă se află în afara structurilor UE, astfel încât va permite implicarea deplină a Marii Britanii după Brexit.

La o reuniune separată a miniștrilor la Luxemburg au fost de asemenea semnate reguli pentru proiectele militare din cadrul așa-numitei cooperări structurate permanente a UE în domeniul securității și apărării sau Pesco, deși nu este încă clar dacă Marea Britanie va putea participa.

Forța de desfășurare rapidă ar trebui inițial să facă parte din aranjamentele Pesco, care urmăresc să armonizeze cheltuielile de apărare, proiectarea hardware și planificarea strategică, însă la Paris au fost ridicate preocupări, în sensul găsirii unui acord între 28 de state membre în ceea ce privește evenimentele sensibile, ceea ce ar putea fi  dificil.

Marea Britanie este, în mod tradițional, precaută la eforturile de a construi o cooperare europeană în domeniul apărării care ar putea contesta structurile NATO, dar a devenit campiona unor astfel de inițiative după votul privind plecare din UE.

O sursă guvernamentală franceză a declarat pentru The Guardian că, implicarea Regatului Unit este esențială, întrucât cele două puteri militare  împărtășesc culturi și abordări analitice similare cu privire la modul de abordare a unei crize. „Această cultură nu este împărtășită de fiecare stat membru al UE”, a spus sursa.

Inițiativa este de așteptat să contribuie la planificarea comună a evenimentelor precum dezastrele naturale, intervenția în caz de criză sau evacuarea cetățenilor din ”zonele fierbinți”.

Din 2007, UE a avut patru „grupuri de luptă” militare multinaționale, dar trupele nu au fost niciodată dislocate.