„Lupii Nopţii” se vor  extinde și în România

Foto: Media

„Lupii Nopţii”, cel mai mare şi cel mai cunoscut grup de motociclişti ruşi vor să se extindă inclusiv în România.

La prima vedere, par scoşi din scenele videoclipurilor de muzică rock din anii ’80: barbă deasă, păr lung, pantaloni mulaţi şi geci de piele. Deşi se consideră ei înşişi „naţionalişti”, sunt fani ai motoarelor Harley Davidson şi ai rock-ului american, transmite BBC.

„Lupii Nopţii” au şi altă pasiune: politica, Rusia şi, peste toate, preşedintele Vladimir Putin. Mai mult, ei sunt consideraţi „Îngerii” acestuia.

Este vorba despre „Lupii Nopţii”,. Şi, de asemenea, cel mai polemic.

Aceștia sunt foarte apropiaţi de Kremlin, iar criticii lor îi consideră o „forţă para-poliţienească”, potrivit BBC.

„Lupii Nopţii” se definesc drept „războinicii drumurilor”, şi au ca deviză „salvarea patriei ruseşti  de homosexuali şi feministe”. Tot ei definesc faptul că Peninsula Crimeea „este, a fost şi va fi rusă”.

În plus, îl văd pe Stalin drept un „mare erou” şi consideră că NATO este o „organizaţie criminală”. Asigură, de asemenea, că sunt dispuşi să moară pentru preşedintele lor.

În urmă cu zece ani, ei l-au sprijinit pe Putin şi i-au susţinut iniţiativele. Ba chiar s-au pus în slujba lui şi şi-au asumat rolul de „războinici” ai acestuia.

În prezent aceştia se află în vizorul Uniunii Europene, după ce s-a aflat recent că au deschis o bază de operaţiuni în Slovacia, lucru pe care guvernul ţării nu a întârziat să-l catalogheze drept „deranjant”.

Deşi Slovacia este ultimul loc în care se ştie că au încercat să creeze un nou sediu, influenţa lor se extinde dincolo de „vechiul continent”.

„Lupii Nopţii” au adepţi în Germania, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Letonia, Republica Macedonia, Cehia, România, Serbia şi, inclusiv, în Australia şi Filipine.

Baza de operaţiuni deschisă recent în Slovacia se află în Dolna Krupa, un oraş aflat la 70 km de Bratislava, unde au unit tancurile de război şi alte vehicule militare vechi.

Guvernul slovac consideră că activităţile motocicliştilor ar trebui „monitorizate cu grijă” pentru că sunt „tulburătoare”. Autorităţile cred că „influenţa membrilor este dăunătoare, mai ales în ceea ce priveşte apărarea opiniilor lor care se forţează să rescrie istoria”.

În 2016, Letonia l-a expulzat pe şeful local al „Lupilor Nopţii”, Igor Lakatosh, din motive de siguranţă naţională.

Germania a refuzat să acorde viză mai multor motociclişti, iar Polonia le-a interzis să intre pe teritoriul său în timpul unui tur al Europei „cu ocazia Zilei Victoriei pentru Marele Război Patriotic”.

Cine poate deveni membru al grupului?

Se crede că grupul are între 5.000 şi 7.000 de adepţi şi, potrivit ziarului Moscow Times, cei interesaţi să facă parte din frăţia „Lupilor” trebuie să îndeplinească, înainte de toate, trei cerinţe fundamentale: să fie bărbaţi, să fie heterosexuali şi să fie născuţi într-o republică sovietică.

Apoi trebuie să fie invitaţi de un membru şi, înainte de a li se confirma admiterea oficială, trebuie să participe la evenimentele clubului pentru o perioadă care variază între doi şi cinci ani.

Cea mai mare problemă asociată cu grupul, şi cea pentru care au primit mai multe sancţiuni la nivel internaţional, s-a petrecut în 2014, când a avut loc invazia rusă în Crimeea.

Potrivit Guvernului Statelor Unite, „Lupii Nopţii” au fost „strâns legaţi de serviciile speciale ruseşti”.

În motivarea sancţiunii împotriva lui Zaldostanov, Departamentul Statelor Unite a considerat că motocicliştii au ajutat la „recrutarea luptătorilor separatişti” în Ucraina şi că au participat activ la asaltul unei staţii de distribuţie de gaz în Strikolkove.

Grupul nu a negat acuzaţia iar liderul a apărat participarea grupului în războiul Ucrainei. Guvernul din Canada s-a alăturat de asemenea în acţiunile împotriva „Lupilor”.