ALEGERI CU EPOLEŢI ŞI VALEŢI…

Eu când vorbesc despre societatea civilă din România, imediat adaug… şi militară. Şi nu doar în glumă. Chiar vorbesc serios. Aşa este „servită” cu onor şi Patria. Nu doar Poporul. Ambele valori, cărora, de emoţie sau de prea multă „intelighenţă”, unora le scapă.

În seara dinaintea alegerilor, am avut neobrăzarea să scriu, negru pe alb, că nici unul dintre candidaţii importanţi din această cursă electorală nu este de capul lui în acest joc. Ci cu „sfoară” sau chiar cu epoleţii pitiţi prin pantofi. Nu l-am putut contrazice nici pe „oracolul” Cozmin Guşă, care, slujind într-un contingent ceva mai tânăr, l-a arătat cu degetul chiar şi pe Mircea Diaconu…

Şi, totuşi, eu l-am susţinut mediatic şi l-am votat la aceste alegeri pe Mircea Diaconu. Candidatul asumat al societăţii civile. Pot să adaug, cu sau fără umor… şi militare. Chiar şi în cazul lui, îmi asum, nu asta este problema.

Oricum, nevenind din „societatea politică” murdară, care a divizat România până aproape de lupta de clasă (transformată între bătrâni versus nepoţi, săraci versus bogaţi, proşti versus deştepţi, ba chiar şi corporatişti versus pensionari şi privaţi versus bugetari), Mircea Diaconu promitea şi ar fi fost garanţia unei împăcări a românilor, atât de sfâşiaţi în tot felul de tabere, care slujesc principiului „divide et impera”.

Candidatul meu nu a ajuns, însă, deşi avea şanse reale, prin notorietate şi poziţionare independentă, în turul 2. Şi asta, din cauza amestecului de imagine cu cei doi maimuţoi politici pitulaţi şarlatan în spatele său. Ştie toată lumea despre cine este vorba, nu mă mai obosesc să-i bag în seamă. Aşa s-a topit, prin contaminare de maro pe clanţă, aura de independent a posibilului finalist.

De aceea a şi funcţionat blatul suspicionat şi anticipat în turul 2. Adică, „atotputernicul” politic Iohannis să se confrunte convenabil cu ultimul reprezentant al „comunizzzmului” devenit „ciumă roşie”, vinovată de toate belelele româneşti, Viorica Dăncilă. Mai întâi, a fost extras Dragnea, care risca să ajungă victimă şi să întoarcă rezultatul măcănelilor prezidenţiale de peste 3 ani. Apoi, Viorica-Vasilica a devenit ciuca bătăilor…

Doamna Dăncilă, prin acest blat intră, de fapt, în turul al doilea al prezidenţialelor, indirect. Prin turul nădragilor de la Cotroceni. Pe un crac… I se vede cocul, elegant şi consistent, de sub costumul închis al preşedintelui. Mai contează? Naşpa ar fi fost, dacă pe celălalt crac, ar fi sticlit ochelarii lui Barna, orbecăind după diferenţa de voturi, care să-l scoată la lumină.

Cu ochii pe epoleţi şi valeţi, anunţam aseară, cu vreo oră înaintea închiderii urnelor, că e posibil un rezultat de 1-1, în ce priveşte meciul culiselor gri prezidenţiale. Adică, între fostul nr. 2 Coldea, în spatele lui Barna şi actualul nr. 1 Helvig, în spatele lui Iohannis. Aşa se zvonea şi se cocea, începând de pe la ora 17.00 şi până pe la 18.00. Şi chiar ar fi fost posibil. Dacă nu s-ar fi răsturnat „butoanele”. Fapt, pe care astăzi Cristoiu l-a numit „enigma de la ora 18.00”. Şi eu constatasem, încă de aseară, bătălia cu valeţi şi cu epoleţi, între „activi” şi „rezervişti”, cu dezertarea plănuită a unor complotişti dintre „activi”… Intuisem eu ceva şi chiar mai şi ştiam câte ceva. Dar nu tot şi nici cum s-a întâmplat de fapt. Valeţii se dădeau de-a dura pe televizoare, se anunţau bombe care nu mai erau bombe, se răsturnau răsturnacii şi de câte două-trei ori, ca la trapez. În faţă, dansau valeţii, în spate, jucau epoleţii…

Întâi, un al treilea sondaj. Care nu semăna deloc cu celelalte două. Sondorul Palada se lăuda că a sondat până şi Diaspora. Care sondaj răsturna sondajele de până pe la ora aceea. Acelea care confirmau şi legitimau blatul.

Cum mizda pă-sii?! Sondajele, dacă sunt adevărate, sunt chiar ştiinţă şi metodă sigură. Dar dacă sunt executate „la comandă”… Numărătoarea voturilor a demonstrat că, atât Pieleanu, cât şi Dâncu, au măsurat corect rezultatele finale. Palada…

M-am întrebat, până şi azi-noapte în somn, cum şi de unde s-ar fi acoperit diferenţa. E greu să crezi, deşi se zice pe bulevarde, că PNL a ajutat PSD. Dar cu atâtea procente?! Poţi să crezi şi că, văzând pe la 17.00-18.00 că e groasă cu Barna, Iohannis, Orban şi Rareş au acceptat să sacrifice nişte procente bune din gloria lui Iohannis. Ca să nu rişte cafteală în turul 2, să fie menţinută pe „linie” Dăncilă.

Azi am aflat şi enigma. Şi nu de la Cristoiu. Şi nici pe surse. Ci de la „informaţii”… Păi, uite, cum trebuia să fie şi uite cum a fost! La butoanele STS apăsau camuflaţi oamenii lui Coldea. Şi la comunicaţiile speciale, dar şi la transporturile speciale, care cară voturile… tot ei. Aceştia erau „complotiştii”, de care vorbeam aseară şi care slujeau rezerviştii. Ei ar fi trebuit să definitiveze „operaţiunea sondajul”. Adică, să butoneze procente, care să se pupe cu procentele din saci. Care… pe drum… na, mai cad la hurducături şi mai dispar… şi se împrospătează din alţi saci… Metodă veche, ştiută, practicată cu succes, nu doar bănuită. Dar… activii, pe fază, au preluat controlul şi i-au împiedicat pe rezervişti şi pe complotişti să manipuleze… Şi, au manipulat ei… Nu vă spuneam aseară că e important cine votează, dar la fel de important este şi cine numără?

Noi, poporul, am votat. Chiar sincer. Ei au numărat. Şi dacă n-au mutat, au făcut blat. Trăiască Poporul!

Trăiască Patria! Trăiască butoanele gri! Trăiască Partidul Naţional Liberal… Social-Democrat!

Notă:

Ion MÂNZALĂ, poet și editor senior la mai multe publicații,  este unul dintre cei mai buni jurnaliști de investigații din România.