Fizicianul Stephen Hawking a murit la 76 de ani

Foto: Media

Stephen Hawking

Stephen Hawking, care a căutat să explice unele dintre cele mai complicate întrebări ale vieții, a murit la 76 de ani, a relatat Reuters.

El a murit pașnic la domiciliul său, în orașul universitar Cambridge, în primele ore ale zilei de miercuri.

„Suntem profund tristati ca tatal nostru iubit a trecut astazi”, au spus copiii lui Lucy, Robert si Tim.

Mintea formidabila Hawking a sondat în ​​imensitatea spațiului și în lumea sub-moleculară a teoriei cuantice, care a spus el ar putea prezice ce se întâmplă la începutul și la sfârșitul timpului.

Cercetarea sa a variat de la originile universului, la perspectiva călătoriei în timp până la misterele găurilor negre ale spațiului.

Puterea intelectului său a contrastat cu fragilitatea trupului său devastată de boala neuronului motric care s-a dezvoltă la vârsta de 21 de ani.

Hawking a fost blocat în cea mai mare parte a vieții sale într-un scaun cu rotile. Când starea lui s-a înrăutățit, a trebuit să recurgă la a vorbi printr-un sintetizator vocal și să comunice prin mișcarea sprâncenelor.

Boala l-a determinat să muncească mai mult, dar a contribuit și la prăbușirea celor două căsătorii, a scris el în „Istoria mea scurtă”, în 2013.

Două concepte de timp

Din 1974 a lucrat intens la temelia celor două concepte ale fizicii moderne – Teoria generală a relativității a lui Einstein, care se referă la gravitatea și la fenomenele pe scară largă și la teoria cuantică care acoperă particulele subatomice.

Ca rezultat al acestei cercetări, Hawking a propus un model al universului bazat pe două concepte de timp: „timp real” sau timp în care ființele umane experimentează și „timpul imaginar” al teoriei cuantice, pe care lumea poate să o practice.

„Timpul imaginar poate suna ca ficțiune științifică … dar este un concept științific autentic”, a scris el într-o lucrare.

Timpul real poate fi perceput ca o linie orizontală, a spus el.

„În stânga, unul are trecutul, iar în dreapta, viitorul. Dar există un alt timp în direcția verticală. Acest lucru este numit timp imaginar, pentru că nu este tipul de timp pe care îl experimentăm în mod normal – dar, într-un sens, este la fel de real ca și ceea ce numim timpul real „.

În iulie 2002, Hawking a spus într-o prelegere că, deși cercetarea lui era de a explica totul, probabil că o teorie a determinismului care ar putea prezice universul în trecut și pentru totdeauna în viitor probabil nu ar putea fi realizată.

El a provocat unele controverse printre biologi când a spus că a văzut virușii de calculator ca formă de viață și, astfel, primul act de creație al rasei umane.

„Cred că despre natura umană se poate spune că singura formă de viață pe care am creat-o până acum este pur distructivă”, a spus el la un forum de computere din Boston. „Am creat viața după chipul nostru”.

El a prezis, de asemenea, dezvoltarea unei rase de ființe umane care va folosi ingineria genetică pentru a-și îmbunătăți înfățișarea.

O altă zonă importantă a cercetării sale au fost găurile negre, regiunile spațiului-timp în care gravitatea este atât de puternică încât nimic, nici măcar lumina, nu poate scăpa.

Întrebat dacă Dumnezeu a avut un loc în lucrarea sa, Hawking a spus odată: „într-un fel, dacă înțelegem universul, suntem în poziția lui Dumnezeu”.