Puterea marilor companii ia noi forme care amplifică inegalităţile

Foto: Media

Puterea deţinută de marile companii are noi forme de manifestare, cu efectul acumulării excesive a avuţiei de către categoriile bogate prin afectarea creşterii economice generale şi a salariaţilor, astfel că sunt necesare noi legi antimonopol şi de protejare a angajaţilor, afirmă editorialiștii d la New York Times.

”Protestele populiste din diverse ţări poate că nu sunt considerate revolte, dar reflectă dezamăgirea nu doar faţă de guvernanţi, ci şi faţă de sistemul democraţiei liberale. În ultimele două decenii, creşterea economică a SUA a scăzut la jumătate faţă de nivelul pe care îl acea la mijlocul secolului 20. Cota de venituri deţinută de 1% dintre cetăţeni aproape că s-a dublat faţă de anii 1970, în timp ce veniturile distribuite tuturor angajaţilor au scăzut cu aproape 10%” se afirmă în editorial.

”Acestea sunt caracteristicile noii noastre Perioade de Aur. Tentaţia este de a blama forţele impersonale ale pieţelor precum globalizarea ori automatizarea pentru amplificarea inegalităţilor. Dar adevăratul vinovat este puterea pe pieţe (adică monopolul)”, comentează editorialiştii Eric Posner şi Glen Weyl într-un articol publicat în cotidianul The New York Times sub titlul „Adevăratul vinovat aflat în spatele noii noastre Perioade de Aur”.

„Marile monopoluri ale perioadei precedente – compania Standard Oil, a lui Rockefeller, Trustul pentru producerea zahărului, interesele în domeniile financiar şi feroviar – foloseau puterea pentru a corupe economia şi sfera politică. Puterea pe pieţe are ca efect atât reducerea creşterii economice, cât şi amplificarea inegalităţilor. Conştientizând aceste lucruri, liderii de atunci au introdus legi anticartel şi pentru protejarea angajaţilor”, spun editorialiştii NYT.

„În prezent, puterea pe pieţe are noi forme, dar soluţia este aceeaşi: legi antimonopol şi de protejare a angajaţilor, însă adaptate problemelor secolului 21”, adaugă editorialiştii.

Perioada „economiei de tip alimentare cu produse”, promovată de Ronald Reagan şi de Margaret Thatcher, care prevedea reduceri fiscale, simplificarea reglementărilor şi legi anticartel limitate, explică foarte mult actuala situaţie. Principala ipoteză a acelei perioade era că pieţele funcţionează cel mai bine atunci când instituţiile guvernamentale se concentrau exclusiv pe aplicarea clauzelor contractuale şi drepturilor de proprietate.

„Această teorie s-a dovedit a fi eronată, nu pentru că valorifică piaţa, ci pentru că nu o înţelege. Cu două secole mai devreme, Adam Smith arăta că cel mai facil mod prin care companiile obţin profituri nu este prin reducerea costurilor şi inovare, ci prin acorduri între ele de a nu intra în concurenţă, pentru a exercita putere pe pieţe în scopul majorării preţurilor şi scăderii salariilor. Acordurile de acest tip sunt acum ilegale, dar companiile au identificat moduri noi, creative, de a obţine profituri prin sisteme monopol, în timp ce reglementările anticartel s-au erodat”, argumentează în editorial Eric Posner şi Glen Weyl.

Ca efect, în anii 1970, oamenii au început să încredinţeze bani unor fonduri de investiţii precum BlackRock şi Vanguard, dar abia dacă s-a observat că acestea obţineau profituri mari prin achiziţionarea acţiunilor în companii aflate în concurenţă.

În al doilea rând, studiile arată că marile companii şi-au multiplicat veniturile prin deţinerea controlului asupra segmentelor pieţei forţei de muncă.

În al treilea rând, ascensiunea Internetului a conferit putere enormă pe piaţă unor titani în domeniul tehnologiei informaţionale – Google, Facebook – care se bazează pe reţele pentru a ţine utilizatorii conectaţi. Încă o dată, autorităţile anticartel nu i-au oprit pe aceşti noi baroni ai jafurilor să achiziţioneze competitorii care se afirmau.

Facebook a înghiţit Instagram şi WhatsApp.

Google a înghiţit DoubleClick şi Waze.

Situaţia le-a permis acestor firme să ajungă la pseudo-monopoluri asupra noilor servicii axate pe datele utilizatorilor, precum sisteme automate de acumulare a informaţiilor şi de inteligenţă artificială.

”Drept rezultat, autorităţile anticartel au permis crearea celui mai puternic oligopol din lume şi exploatarea accelerată a datelor utilizatorilor”, atrag atenţia editorialiştii NYT.

Potrivit unui studiu, puterea companiilor de a majora preţurile peste nivelul concurenţial ori de a diminua salariile sub acest nivel a crescut de mai mult de trei ori în perioada 1980-2014.

„Pentru revigorarea creşterii economice şi restabilirea egalităţii, trebuie să actualizăm soluţiile dezvoltate iniţial acum un secol. La acea vreme, atenţia era pe distrugerea situaţiilor de monopol, pe interzicerea cartelurilor şi blocarea fuziunilor. Aceste legi au contribuit la prosperitatea distribuită în mod extins, dar deţinătorii de capital au dezvoltat strategii de evitare. Aceste strategii trebuie elaborate prin noi abordări.”, relatează NYT.

”Investitorilor trebuie să le fie interzisă expansiunea şi trebuie forţaţi să se restructureze (…). Autorităţile anticartel trebuie să vizeze firmele care se folosesc de fuziuni pentru a obţine control asupra pieţelor forţei de muncă. (…) Iar autorităţile de reglementare trebuie să aibă abordări mai agresive faţă de monopolurile din domeniul tehnologiei informaţionale şi să le oprească să încorporeze rivali inovatori”, afirmă Eric Posner şi Glen Weyl .

Puterea exercitată pe piaţă de reţeaua de socializare online Facebook este ceea ce face posibile scandaluri precum folosirea datelor personale de firme precum Cambridge Analytica.

Senatorul Lindsey Graham a semnalat această problemă printr-o întrebare la care Mark Zuckerberg (cofondatorul şi directorul general al Facebook -n.red.) nu a putut răspunde: «Dacă îmi cumpăr o maşină Ford şi nu merge bine şi nu îmi mai place, îmi pot cumpăra un Chevrolet. Dar, dacă mă supăr pe Facebook, care este produsul echivalent pe care îl pot folosi?».

”De asemenea, trebuie să înnoim conştientizarea publicului asupra pericolelor monopolurilor pentru a ne asigura că în viitor autorităţile anticartel simt presiunile de a se adapta noilor forme, schimbătoare, ale puterii de tip monopol”, concluzionează editorialiştii Eric Posner şi Glen Weyl.

Eric Posner, profesor la Facultatea de Drept a Universităţii din Chicago, şi Glen Weyl, profesor de Economie şi Drept la Universitatea Yale, sunt autorii cărţii cu titlul „Pieţe radicale: Dezrădăcinarea capitalismului şi democraţiei, pentru o societate dreaptă”, care urmează să fie publicată în curând.