CCR a admis sesizarea privind formarea completelor de 5 judecători la ÎCCJ

Curtea Constituţională a României (CCR) anunţă că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) trebuie să schimbe imediat, prin tragere la sorţi, toţi membrii completelor de 5 judecători, ca urmare a constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţionnală între Parlament şi ÎCCJ.

Curtea Constituţională a României a admis miercuri că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe tema constituirii completurilor de cinci judecători.

În urma sesizării făcute de Guvern cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi ICCJ privind constituirea completelor de 5 judecători, CCR a decis cu majoritate de voturi:

-A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai completelor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013.

-Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor Completelor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Istoricul subiectului:

Pe 2 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.

Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.

La Înalta Curte, Colegiul de conducere a decis să se aplice doar de la 1 ianuarie 2018, în timp ce Guvernul susţine că nu este respectat forul legislativ şi deciziile acestuia.

Toni Greblă, reprezentantul Guvernului la dezbaterea CCR pe sesizarea privind formarea completelor de 5 judecători, a spus în şedinţă că au fost făcute în afara legii completele de la instanţa supremă.

„Refuzul ÎCCJ de a aplica prevederile legale a fost explicit şi prin adoptarea unei hotărâri a Colegiului de Conducere al ÎCCJ care a stablit contrar şi peste, adăugând la prevederile legii că în ceea ce priveşte preşedintele, vicepreşedintele şi şeful de secţie, sunt desemnaţi de drept în fiecare cele două complete de judecători, astfel încât şi în prezent, ÎCCJ, refuzând aplicarea prevederilor legale, a stabilit printr-o hotărâre a Colegiului director, că prevederea legală nu se aplică decât de la 1 ianuarie 2019. Componenţa acestor complete s-a făcut în afara legii şi practica constituţională e constantă, textele constituţionale de asemenea. Legea e de strictă interpretare şi niciun alt organ în afara de Parlament nu poate să adauge la lege sau să refuze aplicarea prevederilor legale”, a spus Toni Greblă în dezbaterea de miercuri de la CCR.

Pe 2 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.

Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.

La Înalta Curte, Colegiul de conducere a decis să se aplice doar de la 1 ianuarie 2018, în timp ce Guvernul susţine că nu este respectat forul legislativ şi deciziile acestuia.

Curtea Constituţională a României (CCR) anunţă că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) trebuie să schimbe imediat, prin tragere la sorţi, toţi membrii completurilor de 5 judecători, ca urmare a constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţionnală între Parlament şi ÎCCJ.

Curtea Constituţională a României a admis miercuri că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe tema constituirii completurilor de cinci judecători.

În urma sesizării făcute de Guvern cu privire la existenţa unui conflict între Parlament şi ICCJ privind constituirea completelor de 5 judecători, CCR a decis cu majoritate de voturi:

-A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013.

-Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorţi a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Istoricul subiectului:

Pe 2 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.

Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.

La Înalta Curte, Colegiul de conducere a decis să se aplice doar de la 1 ianuarie 2018, în timp ce Guvernul susţine că nu este respectat forul legislativ şi deciziile acestuia.

Toni Greblă, reprezentantul Guvernului la dezbaterea CCR pe sesizarea privind formarea completelor de 5 judecători, a spus în şedinţă că au fost făcute în afara legii completele de la instanţa supremă.

„Refuzul ÎCCJ de a aplica prevederile legale a fost explicit şi prin adoptarea unei hotărâri a Colegiului de Conducere al ÎCCJ care a stablit contrar şi peste, adăugâng la prevederile legii că în ceea ce priveşte preşedintele, vicepreşedintele şi şeful de secţie, sunt desemnaţi de drept în fiecare cele două complete de judecători, astfel încât şi în prezent, ÎCCJ, refuzând aplicarea prevederilor legale, a stabilit printr-o hotărâre a Colegiului director, că prevederea legală nu se aplică decât de la 1 ianuarie 2019. Componenţa acestor complete s-a făcut în afara legii şi practica constituţională e constantă, textele constituţionale de asemenea. Legea e de strictă interpretare şi niciun alt organ în afara de Parlament nu poate să adauge la lege sau să refuze aplicarea prevederilor legale”, a spus Toni Greblă în dezbaterea de miercuri de la CCR.

Pe 2 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a sesizat CCR în legătură cu existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la formarea completelor de cinci judecători de la instanţa supremă.

Controversele au început după ce a intrat în vigoare Legea 304/2004 de modificare a legii privind organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completele de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi.

La Înalta Curte, Colegiul de conducere a decis să se aplice doar de la 1 ianuarie 2018, în timp ce Guvernul susţine că nu este respectat forul legislativ şi deciziile acestuia.