Israelul trimite 16.000 de migranți africani în țările occidentale

Foto: Media

Primul ministru al Israelului, Benjamin Netanyahu

Israelul a declarat luni că a anulat un plan de deportare a migranților africani în Africa și a ajuns la un acord cu Agenția ONU  pentru Refugiați pentru a trimite mai mult de 16 000 de țări occidentale.

Primul Ministru Benjamin Netanyahu a nominalizat Canada, Italia și Germania ca fiind unele dintre statele care vor lua migranții.

Alți imigranți, dintre care mulți solicită azil, vor putea să rămână în Israel dacă au intrat ilegal în țară pe jos pe la granița cu Egiptul, cel puțin în următorii cinci ani.

Soarta a aproximativ 37.000 de africani în Israel a constituit o dilemă morală pentru un stat întemeiat ca un refugiu pentru evrei din cauza persecuției. Guvernul de dreapta s-a aflat sub presiunea bazei electorale naționaliste pentru pentru a expulza migranții.

Deportarea planificată în masă a condus la provocări legale în Israel, a atras critici din partea Organizației Națiunilor Unite și a grupurilor pentru drepturile omului și a declanșat o dezbatere publică emoțională între israelieni.

În februarie, autoritățile israeliene au început să publice anunțuri prin care ofereau un termen de două luni pentru 20 000 de imigranți africani de sex masculin să plece într-o țară terță din Africa sau riscă să intre la închisoare pe o perioadă nedeterminată.

Teklit Michael, care a venit în Israel de la Eritrea acum zece ani, a declarat pentru Reuters că este încântat de noua afacere.

„Am văzut în ultimii ani că mulți oameni își pierd speranța din cauza acestei deportări către un loc nesigur”, a spus Michael, 29 de ani.

Bani și bilet de avion

Guvernul israelian a oferit migranților, majoritatea din Sudan și Eritreea, 3.500 de dolari și un bilet de avion la ceea ce spune că este o destinație sigură. La audierile privind imigrația, migranților li s-a spus că ar putea alege să meargă în Rwanda sau Uganda.

Dar grupurile pentru drepturile omului susțin că mulți migranți au fugit din țările lor din cauza abuzurilor și a războiului, iar expulzarea, chiar și într-o altă țară din Africa, le-ar periclita în continuare viața.

Grupurile pentru drepturile omului au contestat planul de deportare la Înalta Curte de Justiție a Israelului, care, la 15 martie, a emis o ordonanță temporară care a înghețat punerea sa în aplicare.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Înaltul Comisariat pentru Refugiați din SUA a fost de acord să organizeze și să finanțeze noul plan care va dura cinci ani până la implementare.

„Angajamentul comun este că” vor lua 16.250 de persoane și vom rămâne în Israel 16.250 ca rezidenți temporari „. Aceasta permite plecarea unui număr foarte mare de oameni, 6000 în primele 18 luni „, a declarat Netanyahu la o conferință de presă la Ierusalim.

Purtătoarea de cuvânt a UNHCR la Tel Aviv a confirmat că s-a ajuns la un acord, dar nu a dat detalii.

Agenția ONU pentru refugiați a cerut Israelului să-și reconsidere planul inițial, spunând că viața migranților care s-au mutat în Africa Subsahariană în ultimii ani este nesigură și au ajuns pe calea migranților periculoși în Europa, unii trăind abuzați, în tortură și chiar murind pe drum.

Cea mai mare comunitate de migranți africani, de aproximativ 15 000 de persoane, locuiește în sudul Tel Avivului, într-un cartier sărac, unde numele magazinelor este scris în tigrinya^[i] și în alte limbi africane, iar depozitele abandonate au fost transformate în biserici pentru eritreenii creștini.

^[i] Tigrinya este o limbă semitică, vorbită de către populațiile tigray-tigrinya din partea centrală statului Eritreea din Africa.