Knesset a adoptat o lege definitorie pentru statul Israel

Foto: Media

Parlamentul israelian (Knesset) a adoptat joi un un Proiect de lege definitoriu pentru statul Israel. Legea are caracter constituțional, fiind cea de-a 14-a lege fundamentală adoptată de plenul parlamentului de la înființarea statului Israel, în 1948.

Parlamentul israelian poate adopta atât legi fundamentale, care au caracter constituțional, cât și legi ordinare.

Legea a fost adoptată după o dezbatere furtunoasă timp de opt ore.

Aplaudând adoptarea acesteia, primul ministru israelian Benjamin Netanyahu a descris legea drept „un moment definitoriu în istoria sionismului și în istoria statului Israel”.

„La 122 de ani după publicarea de către  (Binyamin Zeev ) Herzl a pripriei sale viziuni, am afirmat prin lege principiul de bază al existenței noastre”, a spus Netanyahu în discursul susținut în plenul Knesset.

Șeful Comitetului special care a legiferat proiectul de lege, MK Amir Ohana (Likud), a declarat în fața plenului că ar putea fi cea mai importantă lege din istoria statului. El a spus că Proiectul de lege a fost discutat mai mult decât oricare dintre legile fundamentale care au fost adoptate până acum.

Susținătorul legii, președintele Comitetului pentru Afaceri Externe și al Apărării din Knesset, Avi Dichter, s-a adresat Arab MKs în adresa finală, înainte de a vota, și le-a spus: „Am fost aici înaintea voastră și vom fi aici după voi”. Dichter a declarat că drepturile lor ca minorități nu vor fi lezate de această lege.

Câțiva deputați din așa numita Listă comună, au condamnat această lege. Ayman Odeh a adus un drapel negru pe podiumul Knesset, iar colegul său de facțiune, MK Jamal Zahalka, a distrus proiectul de lege.

„Acum vedem moartea democrației noastre, care a murit în ultimii ani, și a suferit de rasismul care a lovit prin cu acest proiect de lege”, a declarat MK Ahmed Tibi, parlamentar aflat pe Lista comună.

Această lege stabilește că Israelul este statul națiunii poporului evreu și capitala țării este Ierusali,. De asemenea, sunt legiferate sărbătorile naționale și dreptul tuturor rezidenților israelieni de a-și păstra patrimoniul indiferent de religie și naționalitate.

Două clauze, cele mai controversate din proiectul de lege, au fost modificate.

Clauza diasporei spune: „Statul va acționa în diasporă pentru a menține legătura dintre stat și poporul evreu”. Versiunea originală a spus că legătura va fi menținută între „poporul evreu, oriunde s-ar afla”.

A doua clauză, care ar fi putut permite unui grup religios să interzică altora să trăiască în comunitatea lor a fost înlocuită cu una care spunea că: „statul vede dezvoltarea așezărilor evreiești ca fiind de interes național și va lua măsuri pentru a încuraja, promova și implementa acest interes”.

Legea fundamentală: Israel – țara națiunii poporului evreu

Conținutul legii:

1. Statul Israel
2. a) Israelul este patria istorică a poporului evreu în care a fost înființat statul Israel.
3. b) Statul Israel este statul națiunii poporului evreu, în care își reia dreptul său natural, religios și istoric pentru autodeterminare.
4. c) Actualizarea dreptului de autodeterminare națională în statul Israel este unic pentru poporul evreu.
5. Simbolurile naționale ale statului Israel
6. a) Numele statului este Israel.
7. b) steagul statului este alb, două dungi albastre în apropierea marginilor și steaua albastră a lui David în centru.
8. c) Simbolul statului este Menorah cu șapte ramuri, frunze de măslin pe fiecare parte și cuvântul Israel în partea de jos.
9. d) Imnul național al statului este „Hatikvah”
10. e) [Detalii suplimentare] privind problema simbolurilor de stat vor fi stabilite prin lege.
11. Ierusalimul unificat și complet este capitala Israelului.
12. Limba Statului Israel
13. a) ebraica este limba statului.
14. b) limba arabă are un statut special în stat; reglementarea limbii arabe în instituțiile de stat sau atunci când se vor confrunta cu acestea va fi reglementată prin lege.
15. c) Această clauză nu modifică statutul acordat limbii arabe înainte ca legea de bază să fie creată.
16. Statul va fi deschis imigrației evreiești și adunării celor exilați.
17. Diaspora
18. a) Statul se va strădui să asigure siguranța fiilor poporului evreu și a cetățenilor săi care se află în necaz și captivitate datorită etniei lor sau a cetățeniei lor.
19. b) Statul va acționa pentru a păstra moștenirea culturală, istorică și religioasă a poporului evreu în rândul diasporei evreiești.
20. Statul consideră așezarea evreiască drept o valoare națională și se va angaja să încurajeze și să promoveze stabilirea și dezvoltarea ei.
21. Calendarul evreiesc este calendarul oficial al statului și alături de acesta calendarul secular va servi drept calendar oficial. Utilizarea calendarului evreiesc și a calendarului secular va fi hotărâte prin lege.
22. Sărbătorile naționale
23. a) Ziua Independenței este sărbătoarea oficială a statului.
24. b) Ziua Memorială pentru cei care au căzut în războaiele Israelului și Ziua Memoriei pentru Holocaust și eroism sunt zilele oficiale.
25. Sâmbăta și sărbătorile evreiești sunt zilele oficiale de odihnă. Cei care nu sunt evrei au dreptul să-și onoreze zilele de odihnă și sărbătorile lor. Detaliile privind aceste aspecte vor fi stabilite prin lege.
26. Această lege fundamentală nu poate fi modificată decât printr-o lege fundamentală care a obținut aprobarea majorității membrilor Knesset.