Politica SUA față de Rusia

Președintele american Donald Trump și Vladimir Putin, Președintele Rusiei

Administrația Trump a numit Rusia o „putere rivală”, a sancționat un aliat apropiat al lui Putin și a decis să dea Ucrainei arme anti-tanc pentru a sprijini lupta împotriva milițiilor susținute de Moscova.

Sunt o serie de pași care au fost asociați cu o retorică mai strictă din partea Departamentului de Stat cu privire la activitățile destabilizatoare ale Moscovei în estul Ucrainei și a acuzațiilor grave din partea Pentagonului că Rusia intenționează să încalce în mod intenționat acordurile de dezarmare în Siria.

Aceste acțiuni ale SUA evidențiază un decalaj între ceea ce a susținut președintele Donald Trump în timpul campaniei sale și la începutul președinției sale cu privire la o relație mai caldă și mai cooperativă cu Rusia.

Președintele Trump se apropie de împlinirea unui an de la preluarea mandatului. O serie de factori au acționat ca și constrângeri în planurile sale privind președinția țării. Donald Trump a fost constrâns de politica internă a unei investigații privind interferența Rusiei în alegerile din 2016, precum și a unei neîncrederi privind activitățile cibernetice care persistă în comunitatea informațională, în diplomație, la Pentagon și în rândul parlamentarilor.

Politica față de Rusia „destul de confruntantă”

Apropiații președintelui Trump, care pledau pentru mai multă cooperare cu Moscova, au fost lăsați ușa Casei Albe. În posturile Administrației pentu securitate națională, inclusiv la nivel de cabinet, se află persoane care și-au exprimat părerile mai prudente și tradiționale asupra Rusiei.

„Suntem în primul an de mandat an și se pare că s-a stabilit politica pentru Rusia și această politică Rusiei este destul de confruntantă”, a spus Matt Rojansky, directorul Institutului Kennan de la Centrul Wilson. „Cu siguranță nu este politica pe care ați fi așteptat-o ​​de la Trump, candidatul”.

Mai mult decât atât, a adăugat Rojansky, semnele indică o creștere a tensiunilor în 2018. „Există o dramă înainte”, a spus el.

Departamentul de Stat a anunțat decizia de a oferi Ucrainei „capacități de apărare îmbunătățite” pe 22 decembrie, la doar câteva zile după ce Administrația Trump a anunțat că va permite Ucrainei să cumpere arme de la producătorii americani.

În aceeași zi, Pentagonul a acuzat Rusia de încălcarea intenționată a unui acord menit să prevină accidentele aeriene deasupra Siriei, ca urmare a zborurilor avioanelor F-22, aparținând SUA și avioanele Su-25, ale Rusiei.

„Rusia nu reușește să asigure cu adevărat spațiul aerian din Siria, unele dintre aceste incidente nu sunt greșeli”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Dana W. White, pentru mass-media. Secretarul apărării, James Mattis, a declarat reporterilor: „Nu mă aștept la perfecțiune, dar nu mă aștept la manevre periculoase”.

Decizia de a trimite arme către Ucraina, susținută de mulți congessmeni americani, a venit ca urmare a ciocnirilor violente între soldații ucraineni și separatiștii susținuți de ruși. Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, a declarat sâmbătă că, decizia SUA „împinge [Ucraina] la noi vărsari de sânge”.

„Statele Unite, într-un anumit sens, au depășit linia” de a acționa ca un intermediar în „alimentarea războiului”, a spus Ryabkov. Armele americane ar putea duce la „noi victime în țara vecină, la care nu putem rămâne indiferenți”, a avertizat ministrul de externe.

Departamentul de Stat a afirmat, într-o declarație pentru CNN, că asistența include rachete anti-tanc Javelin și este „în întregime defensivă”, și că SUA rămâne angajată în acordurile de la Minsk – o foaie de parcurs pentru rezolvarea conflictului.

„Sursa violenței„

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert, a spus săptămâna trecută, că problema se află în întregime în fața Rusiei.

„Rusia și vecinătățile sale sunt sursa violenței în estul Ucrainei”, a declarat Nauert pe 19 decembrie. „Guvernul rus continuă să perpetueze o criză activă și o criză umanitară prin conducerea și furnizarea de forțe militare la fața locului, controlul asupra autorităților învecinate. ”

O zi mai târziu, Administrația Trump a anunțat noi sancțiuni împotriva a trei ruși și doi ceceni, printre care Ramzan Kadyrov, liderul republicii Cecenia și un aliat al lui Vladimir Putin. Sancțiunile au fost date pentru încălcarea drepturilor omului.

Aceasta a generat amenințarea cu represalii „tit-for-tat” din partea Rusiei, transmise prin purtătorul de cuvânt al Dumei de Stat, Vyacheslav Volodin. „Principiul reciprocității va fi respectat”, a declarat Volodin, potrivit Agenției de știri TASS.

Toate aceste acțiuni au urmat după anunțul noii Strategii de Securitate Națională a Administrației Trump, anunțată săptămâna trecută, în care Rusia este văzută ca un stat care dorește să slăbească influența internațională a Washingtonului.

Documentul oficial prezintă antiteza între declarația lui Donald Trump a promovării pe termen lung al legăturilor mai calde cu Rusia și Strategia de Apărare prezentată de Administrația Trump.

Vladimir Putin a numit strategia  „agresivă” și a spus că Rusia va trebui să o ia în considerare.

Acest contrast este emblematic al războiului de lungă durată în cadrul administrației, a declarat Angela Stent, directorul Centrului pentru Studii Eurasiatice, Rusă și Est-Europeană la Universitatea Georgetown.

„Ceea ce am văzut tot anul este într-adevăr politica duală a președintelui Trump care dorește să aibă o relație mult mai strânsă cu Putin” și trio-ul ”destul de dur” format din Secretarului Apărării James Mattis, Consilierul pentru Securitatea națională HR McMaster și Secretarul de stat Rex Tillerson „, a declarat Angela Stent, directorul Centrului pentru Studii Eurasiatice, Ruse și Est-Europene la Universitatea Georgetown.

Rex Tillerson, cu expertiză în ceea ce privește Rusia, întrucât a fost director executiv al ExxonMobil, a stabilit o politică în trei direcții pentru a se ocupa de Moscova, care presupunea împingerea înapoi până unde este necesar, cooperarea cu Rusia acolo unde SUA are interes și conlucrare pentru stabilitate strategică.