România va avea cea mai mare creștere economică din regiune, în 2018 

România se preconizează a fi economia cu cea mai rapidă creștere din regiune în 2018, respectiv cu 4,0%, conform ForumEconomics.

Letonia și Polonia sunt, de asemenea, observate atingând rate de creștere rapidă de 3,7% și, respectiv, 3,6%. La celălalt capăt al spectrului, se preconizează că Croația va fi cea mai lentă economie a regiunii, cu o creștere de 2,7%. Economia statelor din Europa Centrală și de Est are anul acesta cel mai rapid ritm de creștere din  ultimii 11 ani, respectiv  4,3%, scrie ForumEconomics

Economia Europei Centrale și de Est  (CEE) a avut o creștere foarte bună în trimestrul al treilea, fiind susținută de activitatea internă și de cererea externă. Estimările preliminare compilate de FocusEconomics arată că în trimestrul al treilea PIB-ului regional a crescut cu 5,0%, fiind mai mare decât în al doilea trimestru când indica 4,3% .

Performanța economică a statelor central și est europene  a fost susținută de piețele forței de muncă, politicile fiscale, condițiile financiare, relansarea investițiilor și cererea puternică pentru exporturile din zona euro.

Principalul motor economic al statelor central și est europene este Polonia, care are cea mai mare economie din regiune. Creșterea PIB-ului în Polinia a atins maximul după 2008 și se bazează pe creșterea investițiilor și a consumului.  Activitatea economică din România a crescut și în trimestrul III  datorită politicii fiscale expansioniste și a creșterii consumului, PIB-ul înregistrând cea mai mare creștere după anul 2008. Economia Bulgariei s-a accelerat, iar în Cehia,  ocuparea redusă a forței de muncă și creșterea salariilor au alimentat creșterea economică.

România

Leul a atins cele mai scăzute niveluri record în noiembrie. Datele preliminare au arătat că creșterea economică a rămas în plină desfășurare în trimestrul III, în timp ce PIB-ul va avea cea mai mare creștere din ultimii 9 ani.  Deși detaliile nu sunt încă disponibile, o creștere consumului privat și politicile guvernamentale de stimulare au condus, probabil, la această creștere.

Lipsa reformelor structurale, creșterea cheltuielilor guvernamentale, creșterea inflației și creșterea deficitului comercial au generat temeri că economia s-ar putea supraîncălzi. Aceste preocupări, împreună cu politica controversată, au avut efect asupra leului, care a scăzut la niveluri record în luna noiembrie.

Creșterea economică se așteaptă să se diminueze într-o oarecare măsură anul viitor, pe măsură ce o inflație mai mare și o politică monetară mai strictă vor contribui la reducerea cheltuielilor casnice. Previziunile FocusEconomics estimează o creștere de 4,0%  pentru anul 2018 și  o creștere economică de 3,4% în 2019.

 Polonia

Deși creșterea economică este puternică, scena politică a regiunii rămâne turbulentă, iar incertitudinea politică ar putea submina optimismul investitorilor, scrie ForumEconomcs.

La 24 noiembrie, guvernul polonez a sprijinit inițial două proiecte controversate care ar schimba sistemul judiciar al țării și ar putea escalada conflictul pe care îl are cu Uniunea Europeană privind statului de drept în Polonia. Măsura va oferi Parlamentului un control mai mare asupra instanțelor și a judecătorilor, iar anumite dispoziții sunt de așteptat să fie în conflict cu legislația UE. Propunerile au declanșat mari proteste în întreaga țară. În cazul în care măsurile sunt adoptate, UE ar putea răspunde cu sancțiuni sau cu reducerea în viitor finanțărilor, ceea ce ar conduce, probabil, la schimbarea încrederii în sistemul judiciar.

PIB-ul polonez va avea cel mai mare ritm de creștere din ultimii șase ani. Economia poloneză a continuat să se tureze în trimestrul III al acestui an. Creșterea s-a accelerat atât în ​​termeni trimestriali, cât și în termeni anuali, înregistrând cel mai puternic rezultat din ultimii șase ani. În timp ce o defalcare completă nu este încă disponibilă, datele privind vânzările cu amănuntul și scăderea șomajului sugerează că, sursa acestei creșteri este consumul casnic.

Producția industrială a crescut în octombrie, înregistrând o creștere puternică comparativ cu anii anteriori. Industria prelucrătoare se află într-o puternică expansiune.Vânzările cu amănuntul au continuat să se extindă semnificativ în aceeași lună, determinată de o creștere impresionantă a salariilor și de o rată record de mică a șomajului. La sfârșitul lunii noiembrie, Parlamentul a reluat lucrările privind reforma sistemului judiciar, inclusiv legile de care îi conferă autoritatea de numire a funcțiilor judiciare, subiect de îngrijorare pentru UE, având în vedere impactul posibil asupra statului de drept în Polonia.

Anul viitor creșterea ar trebui să rămână robustă, dar se va tempera ușor comparativ cu performanțele remarcabile din acest an. Consumul privat se va păstra, susținut fiind de creșterea puternică a salariilor. Intrările mai mari ale fondurilor UE și condițiile de finanțare favorabile ar trebui să stimuleze investițiile fixe. Cu toate acestea, majorarea plăților pentru investițiile publice și scăderea vârstei de pensionare vor determina creșterea deficitului public, arată studiul FocusEconomics. Se așteaptă ca PIB-ul să crească cu 3,6% în 2018, neschimbat față de luna trecută și cu 3,3% în 2019

Cehia

Alegerile parlamentare din octombrie au produs cea mai fragmentată Cameră a Deputaților din istoria modernă ațării, iar noul guvern  încă nu s-a format.  Câștigătorul alegerilor Andrej Babis, care nu a reușit să creeze un guvern de coaliție, va încerca acum să formeze un guvern minoritar. Pe 21 noiembrie, parchetul  a cerut parlamentului să ridice imunitatea viitorului prim-ministru Andrej Babis, pentru a investigha un presupus caz de fraudă cu subvenții de la UE. Babis încearcă să formeze un guvern minoritar după ce aproape toate partidele au refuzat să-și unească forțele cu partidul.

Luptele politice ar putea persista și ar pune în pericol aprobarea în timp util a bugetului pentru 2018 și ar afecta investițiile.

Deși mediul politic este nesigur, se așteaptă ca traiectoria economică a regiunii să fie foarte bună în trimestrul IV, deoarece politicile economice rămân în vigoare. Cu toate acestea, prognoza realizată de FocusEconomics estimează o creștere pentru anul 2017 de 3,9%.

Actuala orientare fiscală prudentă este puțin probabil să se schimbe. În plus, creșterea economică ar trebui să rămână în continuare solidă în 2018, pe fondul unui consum privat puternic. De asemenea, este de așteptat să crească investițiile fixe, deși acestea ar putea fi limitate de incertitudinea politică. O eventuală denaturare a relației cu UE ar putea atrage influența negativ fluxurilor de investiții. Potrivit ForumEconomics, PIB-ul crește cu 3,2% în 2018 și cu 2,8% în 2019.

Ungaria

Creșterea anuală a PIB-ului s-a accelerat de la 3,3% în trimestrul II, la 3,6% în trimestrul III, scrie ForumEconomics. Defalcare pe componente nu este încă disponibilă,  accelerarea a fost cel mai probabil susținută de economia națională. Cifrele privind consumul și încrederea în afaceri în trimestrul III au fost extrem de ridicate, datorită creșterii rapide a veniturilor disponibile, scăderii șomajului, condițiilor monetare și intrării de fonduri UE pentru investiții. Măsurile de stimulare fiscală de anvergură implementate de guvern, împreună cu rezistența factorilor economici, ar trebui să garanteze că ritmul de creștere va avea loc în ultimul trimestru al anului. Luând în considerare aceste evoluții, Fitch Ratings a revizuit perspectivele Ungariei de la stabile la pozitive și și-a afirmat ratingul de credit la BBB- , pe 10 noiembrie. Agenția a subliniat că excedentul vast al contului curent al Ungariei și scăderea datoriei externe au redus expunerea la șocuri externe.

Creșterea economică va deveni moderată în următorii doi ani, dar ar trebui să rămână puternică pe fondul politicilor monetare și fiscale expansioniste. Experții grupului FocusEconomics consideră că economia va crește cu 3,4% în 2018 și cu 2,8% în anul 2019.

Se estimează că  PIB-ul regional va fi de 3,5% în 2018 și de 3,1% pentru anul 2019.

Experții FocusEconomic arată că pentru anul viitor creșterea este de așteptat să scadă în moderat, pe măsură ce influențele din acest an se estompează. Condițiile financiare vor fi mai restrictive, iar inflația mai mare va afecta consumul casnic. Creșterea exporturilor este de asemenea văzută în scădere față de nivelul ridicat din 2017.

Investițiile vor fi cheia evoluției economice a regiunii, alături de activitatățile comerciale cu partenerii din zona euro. Piețele forței de muncă coroborate cu investițiile vor menține activitatea economică sănătoasă.

Această evoluție îmbunătățită pentru 2018 se datorează revizuirilor ascendente pentru primele cinci economii din regiune, inclusiv cele trei state baltice. Croația este singura economie care își vede perspectivele degradate datorită incertitudinii susținute de restructurarea giganticului producător alimentar Agrokor.  Toate celelalte economii din regiune, inclusiv jucătorul major Polonia, își conservă previziunile.

Sectorul monetar. Conform unei estimări realizate de FocusEconomics, inflația din regiune a crescut la 2,4% în octombrie, în creștere ușor față de 2,3% în septembrie. Rezultatul din octombrie a marcat cea mai mare creștere din februarie 2013 și o presiune creșterii prețurilor, determinate de creșterea prețurilorla  materiile prime și de creșterea consumului. Creșterea inflației a determinat Banca Națională a Cehiei să majoreze rata de dobândă de la 0,25% la 0,50% la reuniunea din noiembrie. Factorii de decizie din Ungaria, Polonia și România au lăsat ratele de dobândă neschimbate în aceeași lună.

Inflația va crește treptat în anul 2018, conform experților FocusEconomics.  Media inflației pentru anul viitor va fi de 2,4%, iar pentru anul 2019, va fi de 2,5%.