Ucraina: Volodimir Zelenski a câştigat detașat alegerile prezidenţiale

Actorul Volodimir Zelenski se clasează pe primul loc în al doilea tur al scrutinului prezidenţial din Ucraina, devansându-l pe preşedintele în funcţie, Petro Poroşenko, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne.

Potrivit unui sondaj efectuat de Institutul National, actorul de comedie Volodimir Zelenski a obţinut 73,2% din voturi, iar Petro Poroşenko, 25,3%, informează Ukrinform.

Un alt sondaj, efectuat de Institutul TSN, îl creditează pe Volodimir Zelenski cu 72,3%, iar pe Petro Poroşenko cu 27,3%.

Conform proiecţiilor realizate de posturile 112+NewsOne, Volodimir Zelenski a obţinut 73,7% din voturi, iar Petro Poroşenko, 26,3%.

Poroşenko a fost criticat pentru modul lent de implementare a reformelor promise. El a fost ales preşedinte al Ucrainei pe 25 mai 2014, obţinând 54% din totalul voturilor în primul tur al scrutinului.

Petro Poroşenko şi-a petrecut anii copilăriei în Tighina, unde a învăţat limba română.

Succesul lui Volodimir Zelenski, 41 de ani, este o pilulă amară pentru Petro Poroșenko, cel care a încercat să aducă sub stindardul țării ucrainenii prezentându-se ca ultimul bastion în fața agresiunii rusești și un ocrotitor al identității naționale.

În fața suporterilor emoționați, Zelenski a promis duminică seară că nu îi va dezamăgi: ”Oficial, nu sunt încă președinte, dar, ca cetățean al Ucrainei, pot spune tuturor țărilor din fosta Uniune Sovietică să ne ia exemplul: Orice este posibil!”.

Noul președinte a fost felicitat de șeful Consiliului European, Donald Tusk, de liderul de la Casa Albă, Donald Trump, de președintele francez Emmanuel Macron și de ministrul de externe britanic, Jeremy Hunt. ”Vom continua să sprijinim eforturile Ucrainei de restabilire a integrității teritoriale și combatere a agresiunii rusești”, a spus Trump.

Zelenskiy, a cărui victorie se înscrie în tiparul unor personaje anti-sistem care repurtează victorii politice în Europa, dar și în alte părți ale lumii, a promis să pună capăt războiului din regiunea Donbas și să eradicheze corupția în această țară disperată din cauza prețurilor mari și a scăderii nivelului de trai.

Statele Unite, Uniunea Europeană și Rusia vor urmări îndeaproape deciziile de politică externă pentru a vedea cum – sau dacă – va încerca să pună capăt războiului contra separatiștilor pro-ruși în care au murit circa 13.000 de oameni. Zelenski a declarat ieri că intenționează să continue negocierile sprijinite de UE cu Rusia în privința acordului de pace ce nu prea a fost implementat până acum și că va încerca să-i elibereze pe ucrainenii reținuți de Rusia, printre care sunt și 24 de marinari ajunși pe mâna Moscovei în incidentul de anul trecut din Marea Azov..

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zacharova, a declarat că Ucraina are acum șansa de a se ”reseta” și de a uni poporul.

Zelenski a promis că va ține Ucraina pe un traseu pro-occidental, dar nu a părut la fel de convingător ca Poroșenko în privința planurilor acestei țări cu 42 de milioane de locuitori de a ajunge, într-o bună zi, în UE și în NATO.

Criticii lui Zelenski îl acuză că are o relație nesănătos de apropiată cu puternicul oligarh Ihor Kolomoisky, a cărui televiziune difuzează emisiunile sale de comedie.

Unul dintre testele cele mai importante va fi soarta PrivatBank, deținută de Kolomoisky, cea mai mare bancă din Ucraina, naționalizată în 2016 în timpul unei campanii de curățare a sistemului bancar, sprijinită de FMI, Fondul sprijinind Ucraina cu un program de 3,9 miliarde de dolari.

Soarta PrivatBank este incertă după ce un tribunal din Kieva decis, cu câteva zile înainte de alegeri, că schimbarea proprietarului băncii a fost ilegală. Hotărârea a fost primită cu bucurie de Kolomoisky, dar a zguduit banca centrală, care a anunțat că va face apel.

Zelenski a spus de mai multe ori că nu va încerca să îi restituie banca lui Kolomoisky dacă va fi ales și nici nu-l va ajuta să câștige despăgubiri după naționalizare.

FMI va fi cu ochii pe Zelenski pentru a vedea dacă va permite prețurilor la gaz să crească la nivelul pieței, aceasta fiind o cerință a Fondului cu cu efecte politice despre care noul președinte s-a exprimat doar în mod evaziv.