Aviz de urmărire penală pentu Sebastian Vlădescu

Foto: Media

Fostul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu

Preşedintele Klaus Iohannis a avizat, marţi, urmărirea penală a fostului ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu, după ce DNA a solicitat anchetarea sa pentru două infracţiuni de luare de mită.

Sebastian Vlădescu a fost ministru al finanţelor publice în perioada august 2005-aprilie 2007 și perioada decembrie 2009-septembrie 2010.

Dosarul privind reabilitatea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa, în care procurorii cer aviz pentru urmărirea penală în cazul fostului ministru al Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a fost înregistrat la DNA în anul 2017, potrivit unui răspuns al Direcţiei.

Procurorii nu au menţionat nici în comunicatul de presă dat miercuri care este numele companiei care ar fi dat mita.

Din informaţiile publice reiese că asocierea de firme Swietelsky – Wiebe – Takenaka este constructorul lucrărilor.

Au fost efectuate percheziţii în Austria la o firmă implicată în ancheta care îl vizează pe Sebastian Vlădescu

Autorităţile austriece au efectuat o serie de percheziţii în sedii ale firmei de construcţii Swietelsky, în cadrul anchetei asociate dosarului fostului ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu, relatează site-ul Nachrichten.at.

Percheziţiile au avut loc săptămâna trecută în sediile companiei Swietelsky din oraşul Linz.

Este vorba de o anchetă efectuată de Direcţia austriacă pentru infracţionalitate financiară, a confirmat Adolf Scheuchenpflug, directorul companiei Swietelsky.

Investigaţia vizează foşti angajaţi ai companiei suspectaţi că au „acţionat în mod ilegal” în legătură cu atribuirea unor contracte publice în România în urmă cu câţiva ani, precizează firma Swietelsky.

Compania Swietelsky este specializată în construcţii feroviare, rutiere şi civile.

În anul 2008, compania avea peste 6.000 de angajaţi, iar în anul fiscal 2005-2006 a avut o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro.

Grupul este prezent şi în România, prin compania Swietelsky Construcţii Feroviare, care a avut în 2008 o cifră de afaceri de 113 milioane de lei şi 193 de angajaţi.

Grupul mai deţine şi compania Drumserv Târgu Mureş şi 50% din compania Asfalt Dobrogea, care a inaugurat în noiembrie 2008 cea mai mare staţie de asfalt din România, în zona industrială a localităţii Ovidiu, judeţul Constanţa, în urma unei investiţii de cinci milioane de euro.

Procurorii DNA au cerut şi primit aviz de urmărire penală a fostului ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu, în dosarul privind reabilitatea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa.

Alte patru persoane, printre care şi Cristian Boureanu, sunt cercetate în dosar sub control judiciar pe cauţiune. Astfel, Mircea-Ionuţ Costea (cumnatul lui Mircea Geoană), fost angajat al Ministerului Finanţelor, este acuzat de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, având stabilită o cauţiune de 1.500.000 euro. Mihaela Mititelu, la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N.C.F.R., acuzată de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, trebuie să plătească o cauţiune de 1.000.000 euro.

Cristian Boureanu, la data faptelor deputat în Parlamentul României, este acuzat de trafic de influenţă, având de achitat o cauţiune de 200.000 euro, iar Constantin Dascălu, Secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, suspectat de luare de mită, are o cauţiune de 500.000 euro. Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.), spun procurorii, menţionând că activitatea infracţională s-ar fi desfăşurat în două etape. Prima etapă ar fi fost în perioada 2005-2014.

„În contextul participării companiei străine la licitaţia organizată de C.N.C.F.R. pentru reabilitarea liniei Bucureşti – Constanţa, reprezentanţii acesteia au convenit cu Vlădescu Sebastian, Costea Mircea-Ionuţ (fost angajat al Ministerului Finanţelor) şi Mititelu Mihaela (persoană apropiată de conducerea C.N.C.F.R.), să le plătească eşalonat un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimb, cei trei se angajau să facă demersuri astfel încât să fie asigurată finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului şi pentru ca, ulterior, plăţile pentru lucrări să fie făcute la timp. Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină şi au ajuns la persoanele sus-menţionate (respectiv Vlădescu Sebastian, Costea Mircea Ionuţ şi Mititelu Mihaela). În circuitul fictiv a fost interpusă o societate de avocatură, mai multe firme afiliate acesteia şi o serie de societăţi controlate de cei trei, fiind încheiate mai multe contracte fictive”, arată DNA.

Procurorii spun că Sebastian Vlădescu ar fi primit, cu ajutorul lui Mircea Costea şi al Mihaelei Mititelu, în conturile unor firme deţinute sau controlate de către persoane apropiate, suma de aproximativ 1 milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins), transferurile fiind justificate prin contracte fictive.

„În perioada 2006-2014, conform aceleiaşi înţelegeri, inculpatul Costea Mircea Ionuţ a primit sume de bani totalizând aproximativ 4,5 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deţinute sau controlate de către persoane apropiate, a beneficiat de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el şi membrii familiei în perioada 2008-2014, a primit folosinţa unui autoturism de lux, i s-a plătit aportul la majorarea capitalului unei firme. Inculpata Mititelu Mihaela a primit sume de bani totalizând aproximativ 3 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deţinute sau controlate de către ea sau persoane apropiate”, se arată în comunicatul DNA.

A doua etapă despre care vorbesc procurorii este 2009-2014. „În cursul anului 2009, pe fondul schimbărilor politice ca urmare a alegerilor parlamentare din anul anterior şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii aceleiaşi societăţi au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza aceloraşi contracte de reabilitare a căii ferate, către Vlădescu Sebastian, către Constantin Dascălu (secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada ianuarie 2009 – octombrie 2010) şi către Cristian Boureanu (deputat în Parlamentul României).

Concret, în perioada 23 decembrie 2009 – 3 septembrie 2010, Vlădescu Sebastian şi Dascălu Constantin, Secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, au acceptat promisiunea remiterii unor sume de câte 2 milioane de euro de la reprezentantul în România al companiei străine, pentru ca să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanţarea şi plata lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti-Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea şi plata efectivă a TVA restantă de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti – Câmpina”, potrivit sursei citate.