Europa: Discuțiile cu China durează mult și vor controlul afacerilor

Foto: Media

Premierul chinez Li Keqiang în timpul discursului la Forumul economic de la Budapest, la care au participat 16 lideri centrali și est-europeni, din 27 noiembrie 2017.

China are în vedere retragerea din summit-urile anuale cu țările din Europa de Est care au alimentat preocupari în capitalele occidentale precum că Beijingul caută sp divizeze continentul, potrivit a trei diplomati europeni, a relatat Reuters într-un articol exlusiv.

Diplomații au declarat că există indicii că China ar putea întârzia următorul summit „16 + 1”, programat pentru capitala bulgară Sofia la sfârșitul acestui an, și va organiza întâlniri viitoare la fiecare doi ani, în loc de cele anuale.

Posibila schimbare survine pe fondul neliniștii de la Beijing față de criticile summit-urilor de la Bruxelles, Berlin și alte capitale, într-un moment în care UE discută pașii pentru controale mai stricte privind preluarea corporațiilor și companiilor europene de către concurenșa chineză.

Summit-urile UE-China au devenit mai tensionate în ultimii ani, ultimele două întâlniri neputând să producă o declarație comună pe fondul dezacordurilor privind Marea Chinei de Sud și comerțul.

„Formatul 16 + 1 nu va muri, deoarece aceste au propriile lor vieți, dar va fi un format mai puțin intensiv, probabil că se va schimba mai mult în discuții bilaterale”, a spus un oficial al UE, conform sursei citate.

Un alt diplomat european a sugerat că au fost luate decizii la cele mai înalte niveluri ale guvernului chinez pentru a diminua profilul summit-urilor din preocuparea de a nu diminua imaginii Beijingului și pentru a nu submina obiectivele mai mari pe care le are în Europa.

Ministerul chinez de externe nu a răspuns la cererile de comentarii. Un purtător de cuvânt al guvernului bulgar a declarat că Sofia s-a concentrat asupra rolului de președinte al UE în prima jumătate a anului 2018 și că nu a fost stabilită nicio dată pentru următorul summit de 16 + 1.

Organisme de îmbunătățire a relațiilor

În afară de China, cele 16 țări care participă la summituri includ Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia, precum și statele din afara UE: Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Muntenegru și Serbia.

Aceste țări au văzut summit-urile ca o modalitate de a atrage investițiile chineze în infrastructură, îndeosebi în drumuri, căi ferate, centrale electrice și alte infrastructuri, ca parte a planului „Belt and Road” al Beijingului de a construi legături de transport și comerț în peste 60 de țări.

Entuziasmul rămâne puternic în țările din afara UE, cum ar fi Serbia, care nu au acces la fondurile structurale sau de coeziune ale UE.

Ungaria a fost, de asemenea, un campion al formatului. Premierul ungar Viktor Orban a declarat în ianuarie: „Avem nevoie de capital pentru a construi noi drumuri și conducte. Dacă UE nu este în măsură să ofere suficient capital, atunci vom colecta pur și simplu din China”.

Cu toate acestea, Tamas Matura, profesor la Universitatea Corvinus din Budapesta, a declarat că tsunami-ul așteptat al investițiilor chineze în Ungaria nu s-a materializat.

„Chiar dacă au fost făcute multe anunțuri și au fost puse multe pietre de temelie, sunt foarte puține realizări tangibile, și acestea sunt investiții în intervalul câtorva milioane de dolari”, a scris Matura într-un raport din decembrie privind investițiile chineze.

În alte state din est, mai ales în țările baltice, a existat o frustrare față de insistența Chinei că participanții la summit se înscriu la declarații politice pregătite anterior.

Unele capitale se plâng, de asemenea, de durata lungă pentru a discuțiilor liderii chinezi și de controlul de la Beijing a proiectelor comune de investiții.

„Ei spun, vă dăm bani, controlăm acest lucru (afacerile)„, a spus o sursă apropiată guvernului polonez.

„O singură Europă”

În cursul unei vizite efectuate luna trecută la Berlin, premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că țara sa a salutat interesul Chinei cu „mult entuziasm” acum câțiva ani, dar astăzi nu are prea multe proiecte cu China.

Cu toate acestea, sursa poloneză a descris summit-urile ca fiind de ajutor și a negat că se vorbește despre eliminarea lor. El a sugerat că țările vechi ale Europei, cum ar fi Germania, au intenționat să slăbească formatul pe fondul temerilor legate de creșterea influenței chineze.

În ultima lună, cancelarul german Angela Merkel a trimis un avertisment închis către statele UE care participă la proiectele de infrastructură conduse de guvernul chinez, declarând că ar trebui să aibă grijă să nu submineze politica externă comună a blocului, a informat Reuters.

Ministrul de externe german, Sigmar Gabriel, a iritat China anul trecut, cerând Beijingului să urmeze politica „O singură Europă” – în urma insistența Chinei că partenerii evită relațiile diplomatice cu Taiwanul, despre care China pretinde că-i aparține.

La îndemnul Germaniei, Franței și Italiei, UE explorează în prezent introducerea unui mecanism de preluări corporative chineze în Europa – o acțiune menită să prevină agresivitatea economică a Beijingului.

„China își dă seama că UE nu este atât de confortabilă”, a spus un înalt oficial al UE. „China, de asemenea, realizează că acest lucru devine un format mai puțin popular”, a spus el, de 16 + 1. „Nu le place presa negativă”, a informat Reuters.