Europa nu reușește să protejeze acordul cu Iranul de sancțiunile SUA

Foto: Media

Miniștrii de Externe: Wang Yi (China), Laurent Fabius (Franța), Frank Walter Steinmeier (Germania), Fereica Mogherini (UE), Mohammad Javad Zarif (Iran), Philip Hammond (Marea Britanie) și John Kerry (SUA), după încheierea acordului nuclear la Viena, 14 iulie 2015.

După impunerea sancțiunilor SUA asupra Iranului, în luna mai, Uniunea Europeană nu a reușit să elaboreze un scut juridic funcțional pentru companiile sale din Iran, întrucât nu a putut depăși acoperirea globală a sistemului financiar american.

În schimb, UE s-a angajat alături de Rusia și China pentru a arăta că cel puțin caută modalități prin care sprijină Teheranul în obținerea unor beneficii din vânzările de petrol, pentru ca președintele iranian Hassan Rouhani să respecte acordul nuclear din 2015.

În prezent, Iranul se confruntă cu o economie care se prăbușește, iar Rouhani se va adresa Adunării Generale a ONU marți, fiind presat de hardlineri să renunțe la acordul din 2015, pe măsură ce avantajele sale economice se evaporă.

Comerțul dintre UE și Iran este în acest an de 2 miliarde de euro pe lună, dar se așteaptă ca acesta să scadă, deoarece marile companii europene se retrag, iar exporturile de petrol iranian sunt afectate de sancțiunile impuse de SUA.

Giganții europeni Peugeot, Renault, Deutsche Telekom și Airbus se numără printre companiile care au părăsit Iranul în luna mai, în timp ce Air France și British Airways au încheiat operațiunile după căderea traficului aerian.

Compania A.P. Moller-Maersk din Danemarca va opri transportul petrolului iranian.

Acordul nuclear din 2015 semnat la Viena de Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Germania, China, Rusia și Iran a ridicat sancțiunile economice asupra Iranului în schimbul limitării programului nuclear de către Teheran. Acordul era menit să împiedice Iranul să obțină o bombă nucleară.

Președintele american Donald Trump a declarat că acordul nuclear considerat a fi cea mai mare realizare a politicii externe a predecesorului său democrat, Barack Obama, nu a reușit să oprească programul Iranului de rachete balistice, activitățile sale nucleare după anul 2025 sau rolul său în războaiele din Yemen și Siria.

Marea Britanie, Franța și Germania spun că abandonarea pactului nu abordează preocupările legate de securitatea SUA și amenință în schimb stabilitatea în Orientul Mijlociu. Iranul neagă intenția de a produce arme nucleare.

Trezoreria SUA a reimpus sancțiunile asupra sectoarelor energetice, auto și financiare ale Iranului în două faze, începând cu luna august.

UE a încercat să neutralizeze sancțiunile SUA cu măsuri precum linii de finanțare în euro și o lege care ar putea constitui o ofensă pentru cetățenii UE în a se conforma sancțiunilor impuse de SUA. Dar, măsurile UE nu asigură companiile că vor fi protejate împotriva amenzilor și sancțiunilor SUA.

„Dacă te hotărăști să faci afaceri cu un inamic al Statelor Unite ale Americii, nu o vei face având SUA alături”, a spus un oficial al Departamentului de Stat al SUA, citat de agenția de știri Reuters. „Nu veți avea acces la sistemul financiar din S.U.A., a spus acesta.

Diplomații americani declară că furia pe care diplomații UE au arătat-o ​​în ședințele cu oficialii Departamentului de Stat de la Washington, din luna mai, a scăzut. Europenii încep să accepte cu nu au reușit să protejeze investițiile europene în Iran de sancțiunile impuse de SUA, spun reprezentanții americanilor din Europa, conform sursei citate.

Revenirea la metode comerciale din Războiul Rece

Ideea cea mai îndrăzneață a Comisiei Europene este ca băncile centrale europene să plătească petrolul din Iran direct în euro și să ocolească sistemul financiar al SUA. Până acum, acest plan s-a dovedit prea sensibil din punct de vedere politic atât la Banca Centrală Europeană, cât și la Bundesbank în Germania, au spus doi diplomați citați de Reuters.

În Luxemburg, Banca Europeană de Investiții – grupul de împrumuturi al blocului comunitar, a respins acordarea de împrumuturi companiilor UE din Iran, de teama de a nu pune în pericol capacitatea sa pe piețele din SUA.

Acum Berlinul, Parisul, Londra și Bruxellesul lucrează la un sistem de barter, folosit cândva de Moscova în timpul Războiului Rece, pentru a da în schimbul petrolului iranian mărfuri europene fără a fi nevoiți să facă tranzacții financiare, folosind un așa-zis vehicul special – o companie înființată să se ocupe de acest tip de afaceri.

Un astfel de sistem ar putea face apel la țările asiatice care achiziționează petrol iranian, cum ar fi India, care a contactat Bruxellesul pentru a evita sancțiunile SUA. Diplomații citați de Reuters afirmă că această abordare este dovada că puterile europene sunt încercuite.

„Este foarte complicat și cred că va funcționa în mod limitat”, a declarat un diplomat european, cu condiția anonimatului, deoarece discuțiile sunt confidențiale,.

Un alt diplomat european a reiterat acest lucru, spunând: „Până la sfârșitul anului, sperăm să avem unele dintre aceste propuneri și până atunci vom fi văzut ce se întâmplă pe 4 noiembrie și numai atunci vom ști dacă ceea ce vrem să facem va avea vreun impact. ”

Ca urmare a obstacolelor întâmpinate în menținerea acordului nuclear cu Iranul, accentul Uniunii Europene s-a schimbat pe termen lung în încercarea de a depăși percepția conform căreia politica europeană este considerată ostatică Trezoreriei Statelor Unite.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus promovarea monedei euro ca monedă globală pentru a contesta dolarul, pentru a permite ca prețul petrolului pe piețele mondiale să fie în euro. Însă, China a căutat ani de zile, fără succes, un rol global pentru moneda renminbi.

„Nu ar trebui să avem nicio iluzie că vorbim de schimbări lente și tectonice”, a declarat Nicolas Veron, economist la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles.

”Mesageria strategică”

Comisia Europeană a fost, de asemenea, în discuții cu Japonia pentru a evita sancțiunile SUA, însă Tokyo va înceta importul de țiței iranian până la jumătatea lunii octombrie, după ce Statele Unite au spus că nu vor fi excepții pentru nicio țară privind impunerea sancțiunilor.

Între timp, Statele Unite Americii presează eliminarea Iranului din rețeaua globală de plată SWIFT, realizată de belgieni, care facilitează cea mai mare parte a tranzacțiilor monetare transfrontaliere din lume, și aducerea la situația din 2012, așa cum a fost înainte de acordul nuclear.

Deși Statele Unite nu dețin o majoritate în consiliul de administrație al SWIFT, administrația Trump ar putea amenința că va sancționa bancherii care lucrează acolo, au spus diplomații citați de Reuters.

Ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, a cerut în luna august un sistem tip SWIFT independent de Washington, dar oficialii spun că acesta este un proiect complex, pe termen lung, care nu poate fi luat acum în considerare.

Prin intermediul a ceea ce un oficial occidental numea „mesageria strategică”, Europa speră că arătând Teheranului că acționează intens în privința măsurilor menite să mențină investițiile europene în Iran, Republica Islamică va respecta termenii acordului nuclear.