Odă lui Mihai Eminescu – poezie

Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).
Criticul literar Titu Maiorescu, mentorul ”Junimii”, spunea despre marele poet: ”Pe cât se poate omeneşte prevedea, literatura poetică română va începe secolul al XX-lea sub auspiciile geniului lui şi forma limbei naţionale, care şi-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veşmântului cugetării româneşti.”

Odă lui Mihai Eminescu

de Virginia MIRCEA

Într-o noapte de iarnă senină

Cu cerul de o strălucire divină,

Luna răspândea linii de argint,

Scântei se făureau din zenit,

Din bolta cerească să coboare

Luceafărul în zi de ianuarie.

Un scâncet de copil se aude

Peste Codrii de aramă oare unde,

Lacul oglindește Steaua ce a răsărit,

Somnoroase păsărele în cuiburi au adormit.

Sub Teiul mândru încărcat de floare

Stau Epigonii la șezătoare,

Veronica se alină cu o Floare albastră,

Cătălin e surprins la fereastră.

Din Universul nemărginit

Luceafărul limbii române a răsărit

Să ne arate câtă măiestrie

Are graiul sfânt pe această glie.

Făt-Frumos din lacrimă născut

A făurit din limba noastră un scut,

Din epitete și minunate cuvinte

Puse pe Altarul străbunilor dinainte.

Cuvintele sunt acum nestemate,

Eminescu le-a sfinţit pe toate,

Literatura e frumoasă ca o mireasă,

Nemuritorul a gătit-o în Mândră Crăiasă.