Originea cuvântului ”Palestina”

Cuvântul Palestina sau Filastin nu apare în Coran. Termenul ”peleshet” apare în cartea evreiască ”Tanakh” de cel puțin 250 de ori.

Nu se cunoaște cu certitudine originea cuvântului ”Palestina”, deși au existat dezateri ani de zile.

Se crede că numele derivă din cuvântul egiptean și ebraic ”peleshet” care are înțelesul de ” a trece”,  ”migrator”. Termenul era folosit pentru a descrie locuitorii din nord-estul Egiptului – filistenii.

Filistenii erau un popor din Marea Egee care avea legături mai strânse cu grecii și fără a avea nicio legătură etnică, lingvistică sau istorică cu Arabia.

Denumirea Palestina apare pentru prima dată în literatura greacă în secolul al V-lea î.Hr., când istoricul Herodot a numit zona ”Palestina” (în greacă – Παλαιστίνη).

În secolul al II-lea d.Hr., romanii au înfrânt Revolta lui Shimon Bar Kokhba (132-135 d.Hr.), în timpul căreia Ierusalimul și Iudeea au fost recucerite, iar zona Iudeii a fost redenumită de romani Palaestina, în încercarea de a minimiza identificarea evreilor cu țara Israelului.

Sub Imperiul Otoman (1453-1920), termenul Palestina era folosit ca termen general pentru a descrie pământul aflat la sud de Siria, fără a exista o o desemnare oficială. Mulți otomani și arabi care au trăit în Palestina în această perioadă de timp s-au referit la zonă numind-o Siria de Sud și nu Palestina.

După primul război mondial, numele Palestina a era folosit pentru teritoriul coloniei britanice, această zonă includea atât Israelul de astăzi, cât și Iordania de astăzi.

Înaintea independenței Israelului, în 1948, termenul ”evrei” era folosit de presa internațională pentru a desemna locuitorii Palestinei și nu ”arabi”. Abia după ani după independența Israelului, arabii care trăiau în Cisiordania și în Fâșia Gaza au fost numiți palestinieni.