Putin câștigă încă șase ani la conducerea Rusiei

Foto: Media

Afiș electoral cu Vladimir Putin, martie 2018.

Președintele rus Vladimir Putin a câștigat duminică o victorie detașată, continuându-și mandatul în fruntea celei mai mari țări a lumii timp de încă șase ani într-un moment în care legăturile sale cu Occidentul se află pe o traiectorie ostilă.

Victoria lui Putin își va extinde timpul petrecut la Kremlin la aproape un sfert de secol, până în 2024, timp în care va avea 71 de ani. Numai dictatorul sovietic Iosif Stalin a decis mai mult timp.

Putin a promis să-și folosească noul mandat pentru a consolida apărarea Rusiei împotriva Occidentului și pentru a crește nivelul de trai.

Într-un rezultat mult așteptat, un sondaj realizat duminică la ieșire de la vot de către  Pollster VTsIOM a arătat că Putin, care a dominat peisajul politic în ultimii 18 ani, a câștigat 73,9% din voturi.

Comisia Electorală Centrală, după numărarea a 25% din voturi, a declarant că Vladimir Putin a a obținut 73%.

Televiziunea de stat a relatat că Vladimir Putin a obținut aproape 80% din voturi, astfel că victoria lui Vladimir Putin nu poate fi pusă la îndoială.

Cel mai apropiat competitor, candidatul Partidului Comunist, Pavel Grudinin, a obținut puțin peste 11%, în conformitate cu sondajele de la ieșire, în timp ce naționalistul Vladimir Zhirinovsky a obținut aproximativ 6%.

Niciunul dintre cei șapte candidați la funcția de președinte nu a reprezentat o amenințare și liderul opoziției, Alexei Navalny, a fost blocat de cazierul său judiciar.

Criticii au afirmat că oficialii i-au obligat pe oameni să vină la urne pentru a se asigura că apatia  electorală datorată lipsa unei competiții reale nu va avea o prezență scăzută.

Comisia Electorală Centrală din Rusia a recunoscut că au existat unele nereguli, dar criticile vor fi respinse și se  va declara rezultatul general ca fiind legitim.

Loialiștii lui Putinii spun că rezultatul este justificat de poziția sa față de Occident.

„Cred că în Statele Unite și în Marea Britanie au înțeles că nu pot influența alegerile noastre”, a declarat parlamentarul Igor Morozov la televiziunea de stat.

Valentina Matviyenko, un aliat apropiat de Putin și președintele Parlamentului Superior, a salutat victoria ca fiind o victorie morală asupra Occidentului.

„Alegerile noastre au dovedit încă o dată … că nu este posibilă manipularea poporului nostru”, a spus ea. „Oamenii s-au întâlnit. Nicio altă țară din lume nu are astfel de alegeri deschise și transparente.”

Întrebarea imediată este dacă și când adversarii ca Navalny vor organiza proteste, scandând fraudă și cât de mari și susținute vor fi aceste proteste. Un politician din opoziție a avertizat că ar putea urma ciocniri de stradă dacă poliția va dori să intimideze demonstranții, a relatat Reuters.

Întrebarea pe termen lung este dacă Vladimir Putin își va înăbuși retorica anti-occidentală acum când alegerile vor fi câștigate.

Relații ostile

Vladimir Putin a avut un discurs dur înainte de alegeri, când a dezvăluit noile sisteme de apărare ale Rusiei și noile arme nucleare, spunând că ar putea să lovească aproape orice punct din lume și fără a fi atins de scuturile antirachete construite de SUA.

În contradicție cu Occidentul pe teme privind Ucraina și Siria, acuzațiile de amestec în alegerile SUA, atacurile cibernetice și otrăvirea în Marea Britanie a unui fost spion rus și a fiicei sale, arată că relațiile dintre Moscova și Occident se află la cel mai scăzut un nivel de la Războiul Rece.

Vladimir Putin, în vârstă de 65 de ani, a fost la putere, fie ca președinte, fie ca prim-ministru, din ultima zi a anului 1999.

Aliații îl apreciază pe fostul agent KGB ca o figură paternă a națiunii ruse care a restaurat mândria națională și a lărgit influența mondială a Moscovei cu intervenții în Siria și Ucraina.

Criticii îl acuză că supraveghează un sistem corupt, autoritar și de anexarea ilegală a Crimeei în 2014, o mișcare care a izolat Rusia pe plan internațional.

De curând, Vladimir Putin a declarant că regimul de la Kiev al fostului președinte Poroșenko fost înlăturat prin lovitura de stat dată de așa numitul Maidan cu sprijinul forțelor occidentale.

Sancțiunile occidentale asupra Rusiei impuse după anexarea Crimeei au afectat economia rusă, care a revenit anul trecut după o perioadă de recesiune prelungită.

Marea Britanie și Rusia sunt, de asemenea, blocate într-o dispută diplomatică privind incidentul de intoxicare a dostului spion rus și Washingtonul examinează noi sancțiuni asupra Moscovei față de acuzațiile că ar fi intervenit în alegerile prezidențiale din 2016 din SUA, ceea ce Rusia neagă categoric.

Oficialii și analiștii spun că nu există prea multă înțelegere între cei mai de seamă politicieni ai lui Putin cu privire la o strategie economică pentru noul său mandate, relatează Reuters.

Constituția Rusiei limitează preluarea funcției de președinte la două mandate succesive. Putin s-a retras după al doile mandat de patru ani, în 2008.  Mandatul prezidențial a fost prelungit de la patru la șase ani, începând cu anul 2012.

Deși Putin are șase ani să ia în considerare un posibil succesor, incertitudinea cu privire la viitorul său pe termen lung este o potențială sursă de instabilitate într-o elită fracționată pe care numai el o poate ține sub control.

Persoanele din Kremlin spun că Vladimir Putin nu a ales niciun succesor șii că orice nume care circulă este produsul speculațiilor, nu cunoașterea gândirii lui Putin, informează Reuters.

„Cu cât va rămâne mai mult la putere, cu atât va fi mai greu să plece”, a spus Andrei Kolesnikov, coleg de la Centrul Carnegie din Moscova, un think-tank. „Cum poate să renunțe la un sistem atât de complicat, care este, în esență, proiectul lui personal?”