Eurodeputaţi ALDE: Scrisoare către CE și PE despre efectul protocoalelor în Justiţie

Foto: Media

Norica Nicolai şi Renate Weber, europarlamentari ALDE

Europarlamentarii ALDE, Norica Nicolai şi Renate Weber, au trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, şi preşedintelui Parlamentului European (PE), Antonio Tajani, în care detaliază interferenţa şi efectele protocoalelor secrete asupra Justiţiei din România.

Scrisoarea eurodeputaţilor ALDE vine în contextul dezbaterii care va avea loc pe 3 octombrie în PE pe marginea violenţelor de la protestul din 10 august în Piaţa Victoriei şi este adresată cancelarului Sebastian Kurz Stimate, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, prim-vicepreşedintului CE, Frans Timmermans, preşedintelui PE, Antonio Tajani, liderilor grupurilor politice din PE, membri ai Conferinţei preşedinţilor, potrivit unui comunicat de presă publicat al ALDE.

„În legătură cu dezbaterea convenită de Conferinţa Preşedinţilor cu privire la România, care va avea loc la 3 octombrie şi în sprijinul scrisorii pe care am trimis-o alături de cererea noastră privind titlul dezbaterii „Impactul protocoalelor secrete asupra legii în România „, vă rugăm să ne permiteţi să vă oferim câteva informaţii pe care le considerăm utile”, se arată în scrisoarea formulată de europarlamentarii ALDE; Norica Nicolai şi Renate Weber, căreia îi sunt ataşate şi trei dintre protocoalele încheiate de SRI cu instituţii din sistemul juridic din România.

Eurodeputaţii ALDE solicită liderilor europeni ca la dezbaterea din 3 octombrie din PE să fie discutat „Impactul protocoalelor secrete asupra statului de drept în România”.

Norica Nicolai şi Renate Weber amintesc despre dezbaterea din PE în anul 2017 privind statul de drept în România şi despre faptul că în urma dezvăluirilor din ultimele luni opinia publică a aflat că au existat peste 550 de protocoale încheiate în ultimii 10-15 ani, dintre care 350 au fost implementate, conform directorului SRI, Eduard Hellvig.

„… cea mai tulburătoare dezvăluire se referea la protocoalele secrete din 2009 dintre Serviciul Român de Informaţii, pe de o parte, şi Procurorul General, Curtea Supremă, Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, care au permis o interferare flagrantă a serviciilor secrete în activitatea justiţiei. În 2016 a fost încheiat un nou protocol secret între SRI şi Procurorul General. De fapt vorbim despre o reţea de acorduri secrete care a generat un sistem de justiţie selectivă. În acest cadru, Serviciului Secret i s-a permis să efectueze investigaţii judiciare, interzise de Constituţie. În urma acestei cooperări ilegale, sute de mii de conversaţii ale românilor au fost înregistrate ilegal. Mai mult, ca şi în celebrul şi infamul proces Dreyfuss, sentinţele au fost date pe baza dovezilor care nu au fost prezentate celor inculpaţi, care în cele din urmă au fost condamnaţi fără a avea posibilitatea de a se apăra în mod corespunzător”, potrivit documentului ALDE.

Conform documentului, „nici o înregistrare audio sau video adusă ca probă de către procuratură nu a putut fi verificată de experţi neutri şi obiectivi. În urma unor anchete neoficiale ale experţilor s-a descoperit că aceste înregistrări au fost falsificate, iar experţii au fost hărţuiţi de procurorii anticorupţie. În mai multe cazuri, judecătorii au descoperit sute şi sute de transcrieri false făcute de agenţii SRI, iar în prezent mai mulţi agenţi SRI se află sub anchete penale”.

Renate Weber şi Norica Nicolai au transmis conducerii CE şi a PE că judecătorii şi procurorii care au refuzat să pună în aplicare ordinele primite de la SRI „au fost acuzaţi de infracţiuni inventate şi mulţi dintre ei au fost condamnaţi la închisoare după procese nedrepte”, iar conform datelor furnizate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), „63% dintre judecătorii români şi 60% dintre procurorii români au fost supuşi anchetelor penale în ultimii trei ani”.

Europarlamentarii ALDE explică faptul că în cele trei protocoale secrete apăreau decizii ale CSAT şi necesitatea combaterii corupţiei care era considerată un pericol la adresa siguranţei naţionale, astfel majoritatea mandatelor de interceptare au fost eliberate în baza Legii securităţii naţionale.

„În cele trei protocoale pe care le ataşăm la această scrisoare, veţi vedea referiri la protecţia securităţii naţionale. Dar, vă rugăm să fiţi conştienţi de faptul că acestea nu au fost implementate în legătură cu terorismul sau ceva similar. În România, conform unei decizii a Consiliului Superior pentru Apărarea Ţării, un organism fără caracter legislativ sub coordonarea preşedintelui, corupţia a fost considerată o ameninţare la adresa securităţii naţionale. De aceea, aceste protocoale au fost aplicate în cazuri individuale legate de corupţie. Aceasta este explicaţia pentru care în România numărul mandatelor eliberate pentru „interceptarea comunicaţiilor” (în majoritatea cazurilor de telefonie), bazat pe legea securităţii naţionale, a fost mai mare decât oriunde în UE: 2009 – 3011; 2010 – 3183; 2011 – 3805; 2012 – 3602; 2013 – 3791; 2014 – 2692; 2015 – 2740; 2016 – 3660; 2017 – 2661; 1 ianuarie – 31 mai 2018 – 960”, precizează documentul trimis oficialilor europeni.

Documentul vorbeşte despre durata mandatelor de interceptare şi prelungirea acestora, amintind şi de comisia de control SRI care a anunţat că circa 6 milioane de persoane au fost supuse supravegherii, inclusiv în anul 2012 cât tot Guvernul şi peste 100 de parlamentari au fost interceptaţi.

„Durata acestor mandate a fost iniţial de şase luni, însă cele mai multe dintre ele au fost prelungite ulterior pentru încă trei luni de fiecare dată, fără a se raporta la numărul maxim de solicitări de prelungire. Actualul preşedinte al Comisiei parlamentare pentru controlulul Serviciului de Informaţii a spus că, potrivit unor date pe care le-au primit, aproximativ 6 milioane de persoane au fost supuse supravegherii, inclusiv, de exemplu, în anul 2012, întregul Guvern şi peste 100 de membri ai Parlamentului . După cum puteţi vedea din protocoale, procurorii au fost obligaţi să raporteze Serviciului de Informaţii la fiecare două luni ceea ce au obţinut în investigaţiile lor”, completează scrisoarea eurodeputaţilor ALDE.

Norica Nicolai şi Renate Weber susţin că, în acest context delegaţiile române din cadrul ALDE consideră că o dezbatere privind statul de drept trebuie să ridice şi să evalueze în mod special aceste situaţii, „pentru a vă asigura că nu se vor mai întâmpla în România sau în niciun alt stat membru”.