Macron i-a făcut o nouă ofertă lui Erdogan

Foto: Agenție

Președintele Franței, Emmanuel Macron (st) și Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, la Palatul Elysee, Franța, 5 ian. 2918

Pe 5 ianuarie, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a sosit în Franța, în prima vizită oficială după 2016, pentru a se întâlni cu omologul său francez Emmanuel Macron.

Agenda relatată presei include relațiile Turciei cu UE, conflictele din Siria și Irak, precum și problema comerțului bilateral.

„Democrațiile noastre trebuie să fie puternice în fața terorismului … Dar, în același timp, democrațiile noastre trebuie să protejeze complet statul de drept”, a declarat Macron într-o conferință de presă comună cu Tayyip Erdogan după discuțiile de la Paris, referindu-se la problema jurnaliștilor arestați în Turcia de regimul Erdogan.

Răspunzând poziției lui Macron, președintele turc a remarcat că terorismul nu s-a creat în sine, numind cronicarii și liderii de opinie „grădinari” ai terorismului.

Înaintea întâlnirii, pe 4 ianuarie, consilierul special al președintelui turc Ibrahim Kalin a anunțat că Erdogan va prezenta unele documente explicând într-o manieră „detaliată” de ce persoanele reținute sunt membre ale unui grup terorist.

Discuția a făcut atingere la soarta a doi cetățeni francezi, Mathias Depardon și Biroul Loup, reținuți în Turcia anul trecut pentru presupuse legături cu teroriști.

În Turcia se află arestați 151 de jurnaliști, începând din luna iulie 2016, când a fost declarată stare de urgență din cauza unei încercări de lovitură de stat nereușită, potrivit grupului P24 pentru libertatea presei.

„Parteneriat”, nu „membru”

Vorbind despre eventuala aderare a Turciei la UE, care preocupă Ankara, președintele francez a declarat că recentele evoluții din țară nu permit acest lucru, adăugând că ar fi amăgitor să pretindem că ar putea fi deschise noi capitole privind aderarea.

„Trebuie să ne uităm dacă putem reevalua această relație, nu în sensul integrării, ci, poate, al cooperării, al unui parteneriat cu un scop, de a păstra ancorarea Turciei și a poporului turc în Europa și de a da asigurări că viitorul său este construit în Europa și cu Europa „, a declarat Macron într-o conferință de presă comună cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, transmisă de televiziuni.

„Mă concentrez asupra relațiilor bilaterale. Având în vedere evoluțiile recente din Turcia, pe care le respect, pentru că este suveranitatea fiecăruia,  dar aceasta nu avansează în sensul facilitării procesului de aderare”, a declarat Macron la conferință.

Erdogan a a fost ironic spunând că  așteptarea aderării la Uniunea Europeană îi „evacuează” pe turci.

„Ankara nu este înclinată să solicite în mod constant să devină membru al UE”, a declarat președintele turc.

În contradicție cu poziția președintelui turc, Macron a declarat că UE ar putea oferi un „parteneriat” cu Turcia, în locul aderării.

 Istoricul aderării Turciei la UE

Povestea aderării mult așteptate a Turciei la UE datează din 1963, când țara a semnat acordul de asociere la blocul Uniunii Europene.

După aceea, țara și-a reiterat oferta în 1987, prezentând o propunere de aderare.

Discuțiile oficiale privind aderarea Turciei la blocul comunitar au început în 2005.

În martie 2016, candidatura sa a primit un impuls când a semnat un acord de migrație cu Uniunea Europeană, dar a fost brusc deraiat de obiecțiile UE privind stoparea guvernului turc în urma loviturii de stat nereușite în iulie 2016.

Lunga perioadă de așteptare l-a determinat pe Erdogan să anunțe pe 25 martie 2017 că Turcia ar putea organiza un referendum pentru a decide dacă într-adevăr chiar trebuie să se alăture blocului comunitar.

Cu toate acestea, recent, președintele turc a reluat negocierile de aderare cu o vigoare reînnoită, descriind guvernele Germaniei, Olandei și Belgiei drept „vechi prieteni”, subliniind că ultimele lor contacte au fost „destul de bune”, mai ales în legătură cu problema Ierusalimului.

Problema siriană

Președintele francez Emmanuel Macron a atras atenția asupra crizei din Siria, vorbind despre procesele Astana și Sochi privind soluționarea conflictului sirian.

„Procesele Astana și Soči au fost semnificative din punctul de vedere al dezangajării militare, cu toate acestea,  după părerea mea, ei nu vor construi pacea [în Siria] datorită politicilor părtinitoare „, a spus Macron.

Siria se află în stare de război civil mai mult de șase ani, forțele guvernamentale luptând împotriva numeroaselor grupări de opoziție și a organizațiilor teroriste.

Comunitatea internațională a întreprins o serie de măsuri care vizează rezolvarea crizei, inclusiv prin negocieri la Geneva și Astana. Congresul Dialogului Național din Soci a reunit un număr mare de forțe, atât ale opoziției cât și pro-guvernamentale, precum și reprezentanți ai tuturor grupurilor etnice și religioase siriene, dând un  treilea format discuțiilor privind reglementarea conflictului sirian.

A fost planificată organizarea unui întruniri la Soci, în perioada 29-30 ianuarie 2018, cu o întâlnire pregătitoare care are loc în perioada 19-20 ianuarie.