Catalonia: separatiștii au majoritate

Președintele demis al Cataloniei, Carles Puigdemont, după anunțarea rezultatelor, Bruxelles, 22 dec. 2017

Joi noaptea, partidele pro-independență au asigurat o majoritate reînnoită în Parlamentul catalan. Deși partidul pro-unionist de centru-dreapta este cel mai mare partid, rezultatul este o lovitură pentru speranțele primului ministru spaniol Mariano Rajoy de a dezamorsa criza constituțională din Catalonia.

Rezultatul scrutinului:

După numărarea a 97% din voturi, partidele pro-independență pentru Catalonia (JxCat), Stânga Republicană din Catalonia (CEC) și Unitatea Populară (CUP) obțin 70 de locuri de parlamentari,  din totalul de 135, oferindu-le majoritate în noul parlament.

Partidul Cetățenilor (Cs) a obținut 25,3% din voturi, câștigând 37 de locuri în parlament.

Liderul separatist, Carles Puigdemont, a declarat că statul spaniol a fost învins în alegerile regionale rapide.

Vorbind la Bruxelles, unde se află în exil auto-impus, Puigdemont a salutat rezultatul ca fiind  o victorie pentru „republica catalană”.

Partidele separatiste vor avea o majoritate subțire în noul parlament.

După numărarea voturilor nu este clar cine va avea dreptul să formeze noul guvern.

Guvernul spaniol a impus o regulă directă asupra Cataloniei și convocat alegeri anticipate după declararea ilegală a referendumului de independență din octombrie.

„Acesta este un rezultat pe care nimeni nu îl poate contesta”, a spus Puigdemont într-un discurs televizat în Belgiei.

„Republica Catalonia a câștigat … statul spaniol a fost înfrânt, Rajoy și aliații săi au pierdut”, a spus el.

PP  a câștigat doar trei locuri, în  parlamentul precedent au avut 11 locuri.

Participarea la vot a fost de peste 80%, un record pentru alegerile regionale catalane.

De ce au avut loc alegeri?

Separatiștii care au dominat Parlamentul catalan anterior au declarat independența la 27 octombrie, după un referendum care a fost declarat ilegal de către Spania.

Într-o încercare de oprire a acestui referendum, poliția spaniolă a asaltat câteva secții de votare. Cu toate acestea, mulți alegători au sfidat instanțele spaniole și poliția și au votat. Măsurile luate de guvernul spaniol au dus la ciocniri violente cu forțele de poliție, sute de persoane fiind rănite.

Potrivit organizatorilor referendumului, 90% dintre alegători au fost în favoarea independenței, dar au participat mai puțin de jumătate din electoratul regiunii.

Charles  Puigdemont a decis să declare independența Cataloniei față de Spania.

Premierul spaniol a demis, apoi, guvernul catalan, și a convocat alegeri anticipate pentru data de 21 decembrie.

Procurorii spanioli au acuzat 13 politicieni separatiști catalani de răzvrătire, printre ei fiind și Puigdemont, alături de alți patru politicieni care au fugit în Belgia.

Dintre cei acuzații, doi politicieni pro-independenți se află în închisorile spaniole, iar șase sunt eliberați pe cauțiune.

Care sunt reacțiile?

Comisia Europeană a declarat că poziția sa față de Catalonia rămâne aceeași, în ciuda rezultatului alegerilor de joi.

Grupul executiv al UE a declarat anterior că evenimentele din Catalonia reprezintă o problemă internă pentru Spania.

„Poziția noastră în ceea ce privește problema Cataloniei este bine cunoscută și a fost reluată în mod regulat, la toate nivelurile. Nu se va schimba”, a declarat purtătorul de cuvânt al comisiei, Alexander Winterstein, agenției de știri AFP.

„În legătură cu alegerile regionale, nu avem niciun comentariu”, a spus Winterstein..

Guvernul spaniol nu a comentat încă rezultatele.

Ce se întâmplă acum?

Analiștii spun că succesul partidelor separatiste înseamnă că mingea este din nou la Guvernul spaniol.

Antonio Barroso, de la firma de cercetare Teneo Intelligence din Londra, spune că problema pentru Madrid rămâne „și mișcarea de secesiune nu va dispărea”.

Corespondenții declară că nu este încă clar dacă domnul Puigdemont va fi redenumit președinte și, dacă da, dacă se va întoarce din Belgia. În prezent, el se confruntă cu arestarea, dacă va intra pe teritoriul Spaniei.

De ce vor catalanii independență?

Catalonia este una dintre cele mai bogate și mai productive regiuni ale Spaniei și are o istorie distinctă care datează de aproape 1.000 de ani.

Înainte de războiul civil spaniol s-a bucurat de o autonomie largă, dar a fost suprimată sub dictatura generalului Francisco Franco din 1939-1975.

După moartea lui Franco, regiunea a beneficiat din nou de autonomie în temeiul Constituției din 1978, iar regiunea a prosperat împreună cu restul noii Spaniei democratice.

Un statut din 2006 a acordat puteri și mai mari, stimulând influența financiară a Cataloniei, fiind descrisă ca „națiune”, dar Curtea Constituțională a Spaniei a inversat în mare parte acest lucru în 2010.

Recesiunea și reducerea cheltuielilor publice au alimentat resentimentele locale, care s-au combinat într-o puternică mișcare secesionistă.

În urma unui referendum din noiembrie 2014, care a fost scos în afara legii de Spania, separatiștii au câștigat alegerile regionale din 2015 și au câștigat un referendum complet la 1 octombrie 2017, care a fost, de asemenea, interzis și boicotat de către pro-unioniști.