Resetarea relațiilor UE – Rusia. Dialog strategic între Macron și Putin

Preşedinţii Emmanuel Macron şi Vladimir Putin au discuta vineri după-amiază prin videoconferinţă despre „dialogul strategic” angajat între Franţa şi Rusia și despre crizele actuale din Libia şi Siria.

Dialogul dintre cei doi președinți a avut loc în contextul stabilirii unei noi arhitecturi de securitate  între Uniunea Europeană și Rusia. Obiectivul președintelui francez este de a pune capăt politicii de izolare a Rusiei, așa cum a explicat în cadrul Conferinței de securitate din München 2020, care a avut loc în perioada 14-16 februarie.

Politica „America First” a președintelui american Donald Trump, în care UE este privită ca un concurent comercial și este criticată în mod repetat de Washington pentru practicile privind concurența,  l-au determinat pe Macron să nu considere că SUA nu va mai apăra de la sine Europa.

Conform unui raport recent al Pew Research Center despre modul în care ar reacționa un stat membru NATO dacă unul dintre aliați ar fi atacat de Rusia, 50 la sută dintre respondenții din șaisprezece state au afirmat că țara lor nu ar trebui să apere un aliat împotriva unui atac al Rusiei, comparativ cu doar 38 la sută care spun că țara lor ar trebui să apere un aliat, potrivit sondajului.

Emmanuel Macron consideră că Rusia este esențială pentru securitatea Europei și este nevoie de un parteneriat strategic cu Rusia pentru ca Europa să fie în siguranță. Acesta este motivul pentru care Europa trebuie să creeze o arhitectură de securitate care să includă Rusia. Această viziune este susținută de mult timp de Germania și Rusia, însă a fost mereu criticată, fiind considerată un efort al Moscovei de a crea o construcție în detrimentul alianței transatlantice, un mod de a diviza NATO și de a slăbi legăturile Europei cu Statele Unite.

În ciuda acestor critici, președintele Macron consideră că Europa trebuie să fie pregătită să devină suverană, autonomă și capabilă să-și asigure propria securitate privind apărarea, iar un parteneriat strategic cu Rusia ar spori securitatea Europei.

NATO este „în moarte cerebrală” 

Președintele Macron este nemulțumit de tensiunile din interiorul NATO. La începutul săptămânii, Macron declara că incidentele navale dintre Franţa şi Turcia care au avut loc în Marea Mediterană reprezintă „una dintre cele mai frumoase demonstraţii” a faptului că NATO este „în moarte cerebrală”. 

Totul se petrece în contextul în care în largul coastelor Libiei există forţe navale NATO care au mandatul de a opri traficul de arme către Libia, acest lucru însemnând și controlul şi eventual arestarea navelor turceşti sau operate de către Turcia care duc  armament către guvernul susţinut de Ankara.

NATO a iniţiat o investigaţie în cazul unui incident produs în Marea Mediterană, în largul Libiei, între nave militare din Turcia şi Franţa, a anunţat secretarul general al NATO. Franţa a denunţat comportamentul „extrem de agresiv” al Turciei, stat membru NATO, faţă de o fregată franceză implicată într-o misiune NATO în Marea Mediterană, în cursul unei tentative de verificare a unei nave-cargo suspectată că transporta arme în Libia.

„Atunci când avem doi membri NATO care au ajuns să fie confruntaţi cu situaţia pe care am trăit-o, este intolerabil”, a declarat președintele francez.

Emmanuel Macron, a acuzat Turcia, în urmă cu câteva luni, că a trimis mercenari şi nave militare în Libia. Potrivit presei internaţionale, Turcia a transferat în Libia mii de combatanţi insurgenţi sirieni, în condiţiile în care Administraţia Recep Tayyip Erdogan a anunţat că susţine Guvernul libian recunoscut de Naţiunile Unite în conflictul cu gruparea Armata Naţională Libiană, grupare susținută de Rusia.

Discuția video între Macron și Putin

Preşedinţii francez şi rus „şi-au exprimat dorinţa de a avea un schimb de păreri aprofundat pentru a trece în revistă echilibrele strategice în perioada pandemiei” şi „a aborda principalele crize la ordinea zilei în Consiliul de Securitate”, a precizat preşedinţia Franței, potrivit Agerpres.

Problemele „Ucrainei, Libiei, Iranului şi Siriei” s-au aflat pe agenda discuţiilor, precum şi „cooperarea în domeniul sănătăţii şi mediului”, a adăugat Palatul Elysée.

Această reuniune a avut loc la aproape un an după ce Emmanuel Macron l-a primit pe Vladimir Putin la Bregancon, reşedinţa prezidenţială de vară, la 19 august 2019, cu puţin înainte de summitul G7 de la Biarritz. Macron şi-a exprimat atunci dorinţa de a vedea Rusia „ancorată din nou la Europa” care „se întinde de la Lisabona la Vladivostok”.

„Preşedintele nu face un pariu în privinţa Rusiei. El consideră că există o necesitate de a trata subiecte dificile împreună cu aceasta”, a explicat miercuri preşedinţia Franţei.

„Nevoia de clarificare şi de cooperare” se referă în special la securitatea în Europa, crizele internaţionale şi atacurile cibernetice.

Macron se va întâlni luni cu Angela Merkel

Emmanuel Macron, se va deplasa luni, 29 iunie, în Germania pentru discuţii cu cancelarul Angela Merkel înaintea viitoarei preşedinţii germane a Consiliului Uniunii Europene, a anunţat miercuri Palatul Elysee, anunță AFP, potrivit Agerpres.

Întrevederea va fi prima între cei doi lideri de la debutul crizei coronavirusului.

Emmanuel Macron va fi primit de Angela Merkel la castelul Meseberg, reşedinţă oficială a guvernului german situată la 70 km de Berlin, pentru „o întrevedere, urmată de o conferinţă de presă şi de un dineu de lucru”, menţionează preşedinţia franceză.

„În ajunul preşedinţiei germane a Consiliului UE”, din semestrul al doilea al anului, „această întâlnire traduce voinţa comună de strânsă coordonare între Franţa şi Germania, în prelungirea iniţiativei din 18 mai”, arată aceeaşi sursă.

Cei doi lideri au convenit la acea dată să propună un plan de relansare de 500 miliarde de euro care să ajute UE, printr-un mecanism inedit de mutualizare a datoriei europene, să depăşească criza istorică generată de pandemie. Acest plan va fi din nou pe agenda unui summit UE la 17-18 iulie, la Bruxelles.

La Meseberg, discuţiile „se vor referi la agenda europeană, în particular la acordul necesar asupra bugetului UE şi planului de relansare”, precizează preşedinţia franceză, menţionând că vor mai fi abordate „criza COVID-19, mizele climatice şi marile dosare internaţionale”.

În acest cadru, Emmanuel Macron s-a întâlnit marţi seară, la Haga, cu premierul olandez Mark Rutte, a cărui ţară se numără (alături de Austria, Danemarca şi Suedia) printre cele foarte rezervate în legătură cu proiectul planului de relansare.

„Acest schimb de opinii a permis progrese”, a dat asigurări Parisul, precizând că Emmanuel Macron îşi va ‘înmulţi schimburile bilaterale cu partenerii săi europeni’ până la summitul din 17 iulie.