Românce devenite celebre

Alice Cocea, mondena absolută a Parisului interbelic, făcea parte din familia artiștilor Cocea. Alice ţinea Parisul cu sufletul la gură cu extravaganţa, poveştile ei de iubire, scandalurile personale şi gustul pentru lux copleşitor.

 

 

 

Alina Cojocaru a organizat pe parcursul ultimilor ani ”Gala Alina&Prietenii” în România şi la Londra, în sprijinul Fundaţiei Hospice ”Casa Speranţei”, de sprijinire a bolnavilor incurabili din spitalele româneşti.

Alina Cojocaru, una dintre cele mai mari balerine ale lumii. S-a născut pe 27 mai 1981, la Bucureşti. A studiat la Kiev timp de şapte ani, începând de la vârsta de 9 ani, perfecţionându-se apoi, din 1997, la Şcoala Regală de Balet din Londra, în urma câştigării bursei Premiului Lausanne. Şase luni mai târziu se întoarce la Kiev, alăturându-se renumitei Companii de Balet, ca prim solist. Aici a dansat în spectacole precum ”Don Quijote” (spectacolul său de debut), ”Frumoasa din pădurea adormită”, ”Spărgătorul de nuci” şi ”Coppelia”.

Ana Aslan a fost medic român specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie (1958 – 1988). A evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie. Numeroase personalități internaționale au urmat tratamentul Anei Aslan:  Josif Broz Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali.

 

Ana Cumpănaş sau Anna Sage, poreclită Tușa Ana sau ”Femeia în roșu”, s-a născut în 1889, în Comloșu Mare, județul Timiș, ( Austro-Ungaria). A fost patroană de bordel de aici I se trage porecla de „Femeia în roşu”.  Ana Cumpănaș este cunoscută publicului ca fiind persoana ca l-a predat FBI-ului, în 1934, pe inamicul public nr. 1 al SUA, John Dillinger.

În 1935, Ana le-a povestit reporterilor despre înțelegerea avută cu FBI-ul, cum că va putea rămâne în SUA dacă îi ajută să-l prindă pe Dillinger. Întrucât procedura de expulzare deja începuse, FBI-ul i-ar fi spus că ei nu mai pot opri expulzarea, datorită proastei comunicații între diferitele ramuri administrative ale guvernului federal american. Ana a făcut apel la decizia de expulzare, dar tribunalul a acceptat decizia primei instanțe. Astfel, Ana Cumpănaș a fost expulzată la Timișoara, în 1936, unde a lucuit până la moartea sa în 1947.

Anna de Noailles, născută prinţesa Brâncoveanu, a fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare, membra a Academiei Române, Franceze şi Belgiene. A fost fashion-icon-ul Europei în Belle Epoque, admirată şi adorată de Poust, Cocteau, Colette, Rodin, Paul Valery, Gide.

 

 

Elena Ghica (Dora d’Istria), una dintre cele mai rafinate intelectuale europene ale secolului al XIX-lea. A fost un copil minune, la vârsta de cinci ani învaţă greaca, latina, franceza, italiana, engleza şi germana, cultivă cu pasiune muzica şi sporturile, la unspezece ani scrie o nuvelă, la paisprezece ani traduce “Iliada” lui Homer din original în germană, iar la şaisprezece ani ia parte la expoziţia de artă figurativă din Drezda. Banii obţinuţi din vânzarea tablourilor îi va împărţi săracilor. Societatea aristocratică a secolului al XIX-lea fusese cucerită de inteligenţa şi frumuseţea prinţesei.

Dora D`Istria a călătorit foarte mult, a avut o viaţă aventuroasă, a fost deschisă ideilor noi şi este una dintre primele feministe şi luptătoare pentru pace. Scriitoare ilustră, racordată la marile probleme ale timpului său, a colaborat cu prestigioasele publicaţii: Revue de deux Mondes, International Review, New York Tribune, Il Dritto, Observateur Belge, Gazette Rose, Courier şi multe altele.

Elvira Popescu, născută în București, în 1894. A fost o actriță de excepție mult mai apreciată în Frațta decât în Romania. A apărut alături de toate numele mari ale scenei pariziene. A jucat în piese de teatru și în peste 30 de filme cu actori și regizori valoroș.  A fost aclamată de critică și de public, considerată regina teatrului bulevardier. A jucat în comedii, în piese pline cu incurcături, quiproquo-uri, cu replici hazoase, cu situații imposibile. Un gen după care parizienii se înebuneau în epocă.

 

 

Florica Sas, cunoscută de toată lumea ca una din primele femei-explorator din lume. S-a născut lângă Turda, a fost vândută ca sclavă la târgul din Vidin, a scăpat din haremul Paşei și  devenit Lady în societatea britanică, la curtea Reginei Victoria.

 

 

 

Ileana de România, nepoata Reginei Victoria. A fost fiica cea mică a regelui Ferdinand I al României și a reginei Maria, dobândind prin naștere titlul de Principesă a României. Se înrudea prin mama sa cu familiile domnitoare din Marea Britanie și Rusia. Ileana a continuat activitatea caritabilă a mamei sale, îngrijind în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în Germania nazistă, de militarii români răniți. Atașată inexorabil de România, s-a stabilit în timpul regimului Antonescu împreună cu familia în țară și a deschis la Bran Spitalul „Inima Reginei”, care a funcționat prin eforturile sale. În acest scop, principesa nu a ezitat să mențină legături cu noii lideri comuniști ai României. Pentru a-și întreține familia în exil, Ileana a ținut cuvântări despre România și comunism.

Ileana Sonnabend cunoscută ca “zeiţa absolută a vânătorii de artă”, “cea mai importantă colecţionară de artă din secolul XX”. Ea este proprietara colecţiei care a fost vândută cu aproape 1 miliard de dolari la cea mai mare licitaţie privată din lume.

 

 

 

Lizica Codreanu a deschis prima sală de Hatha Yoga din Paris, în 1930. Lumea bună era înnebunită de noua descoperire a româncei şi revista Vogue scria despre balerina clasică, avangardista dansului modern, prietena lui Tzara şi muza lui Brâncuşi.

 

 

Lola Bobescu a cucerit faimă internațională la 17 ani, apărând la Paris (1936) cu orchestra Colonne sub bagheta lui Paul Paray, unde a interpretat Concerto roumain de Stan Golestan.

Lola Bobescu, diva cu vioara, incredibil de talentată. Maestrul Yehudi Menuhin spunea despre ea că este „cea mai mare violonistă a secolului XX”. A debutat la vîrsta de 6 ani în Craiova, într-un recital de vioară acompaniată la pian de Aurel Bobescu, stârnind senzație.

Maria Prodan Bjørnson (1949-2002), este considerata de colegii ei de breasla una dintre cele mai importante scenografe din Anglia. Mama ei, Mia Prodan, era originară din Cluj și făcuse studii la Sorbona. Tatăl ei a fost un om de afaceri norvegian, Bjørn Bjørnson, al cărui bunic era dramaturgul câștigător al Premiului Nobel pentru literatură, Bjørnstjerne Bjørnson.

Maria Elena Bjornson a făcut scenografia pentru musicalul ”Fantoma de la Operă”, în regia lui Andrew Lloyd Weber pentru care a obținut, în 1988, două premii Tony, pentru costume și decoruri. Ea este singura femeie din lume care a câștigat premiul Tony pentru cel mai bun decor scenic și cel mai bun costum.

 

Maria Tănase și-a făcut debutul la radio pe 20 februarie 1937. Milioane de români, de la Majestatea sa, până la oamenii din mahalale, rămân vrăjiţi de glasul ei. În afară de compozitorul Rogalsky, niciunul dintre invitaţii din studio nu auzise de ea înainte.

 

 

Martha Bibescu a fost considerata cea mai inteligentă femeie din Franţa. Frumuseţea ei i-a făcut pe prinţul Wilhelm, moştenitorul tronului Germaniei şi pe regale Alfonso al XIII-lea al Spaniei să se indrăgostească nebuneşte de ea. După călătorii prin mai multe țări ale lumii, printre care și Persia, Martha Bibescu își publică, la întoarcerea în Franța, prima sa carte: ”Les Huit Paradis” (1908). Premiat în scurt timp de Academia Franceză, acest volum va deschide seria unei opere impresionante, din care nu vor lipsi romanele de inspirație autobiografică sau istorică, evocări ale unor personalități din trecut sau contemporane, note de călătorie, versuri, poeme în proză, eseuri, cugetări, corespondență, o serie de biografii istorice, semnate, în parte, sub pseudonimul Lucile Decaux.

Martha Bibescu a fost o prezenţă spectaculoasă. Casa Dior, a cărei reclamă a dost timp de decenii, realiza pentru ea haine speciale, tunici somptuoase, lungi până în pământ.

Mica Ertegun, fosta Ioana Maria Banu, unul din cei mai importanţi designeri de interior din New York. A donat peste 30 de milioane de euro Universității Oxford.

Mica a fost căsătorită cu producătorul de muzică Ahmet Ertegun, considerat unul dintre cei mai prolifici din industrie, fiind cel care i-a descoperit, printre alții, pe Led Zeppelin, The Rolling Stones, Eric Clapton și Phil Collins.

Mitza Bicard, muza lui Christian Dior. Despre Mitza Bricard se spune că le scotea din minţi pe femei şi îi fascina pe bărbaţi. Nimeni nu rezista farmecelor sale. Cu un sex-appel remarcabil, românca, ajunsă în Franţa pe când avea 20 de ani ca damă de companie, a reuşit, graţie talentului în creaţii vestimentare, să lucreze alături de renumitul Christian Dior. Acesta spunea  despre ea că, este “una dintre acele persoane rare pentru care eleganța este singura rațiune de a trăi”.

Nadia Comăneci este prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur. Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, „Zeița de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut. Este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame.

 

Nadia Gray (Herescu) a jucat în „La Dolce Vita” cu Mastroiani. S-a născut în România , într-o familie boierească basarabeană. I-a frânt inima lui Ionel Teodoreanu, s-a măritat la 16 ani cu Bazu Cantacuzino. A plecat la Hollywood cu al doilea soţ, Gray, tatăl Lindei Gray din Dallas , a jucat în filme cu Audrey Hepburn şi Frank Sinatra. A renunțat la cinema pentru a deveni „socialite” la New York.

 

Pola Illery (Paula Iliescu). A plecat din Corabia şi a ajuns star de film mut la Paris şi muza lui Rene Claire în “Sous les toits de Paris”. S-a născut ca Paula Iliescu în Corabia fiind cunoscută și sub numele de Paula I Gibson. Illéry a apărut în câteva filme franceze realizate în anii 1920 și 1930, mai ales în filmul lui René Clair ”Sub Acoperisurile din Paris” (1930) și în ”Parada Paramount”, versiunea în limba română a ”Paramount on Parade” (1930) realizat în Paris de către Paramount Pictures. Se crede că a apărut pentru ultima dată în filme în 1938.

Prințesa Irene Ghica, logodnica lui Errol Flynn. S-a născut în 1932 la București, în familia prințului Ionel N. Ghica și a prințesei Ibi Ghica. La vârsta de 2 luni își pierde tatăl, pilot cunoscut al Bucureștilor, într-un accident aviatic. În 1944 a plecat din România și s-a stabit împreună cu mama ei mai întâi la Geneva și apoi la Paris. Povestea de dragoste dintre prințesa Ghica și Errol Flynn a început în primăvara anului 1949, la un cocktail-party. „Este o tânăra româncă independentă și bogată, cu cei mai frumoși ochi albaștri din lume”, povestea starul hollywoodian.

 

Smaranda Brăescu a fost prima paraşutistă şi a treia aviatoare a României. Ea a doborât, la modul absolut ( feminin şi masculin), recordul mondial la saltul cu paraşuta. Patru ani mai târziu, la 19 mai 1936, a devenit prima femeie care a traversat Marea Mediterană cu un avion cu un singur motor şi fără escală pe insule.

 

Sylvia Sidney a fost singura româncă nominalizată la Oscar. Concurenta elegantei Grace Kelly a jucat alături de Spencer Tracy, Henry Fonda, Gary Cooper, Humphrey Bogart ori Cary Grant, sub îndrumarea unor mari regizori de la începuturile cinematografiei, ca William Wyler, Fritz Lang, William Howard ori Alfred Hitchcock. Sylvia a fost fiica unei croitorese din Bacău și a unui rus, Victor Kosow.