Președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin se vor întâlni pe 16 iulie, la Helsiki, un loc cu o lungă istorie ca pivot al întâlnirilor dintre liderii celor două țări.
În 1975, reprezentanți din Statele Unite, Uniunea Sovietică și alte 33 de țări s-au întâlnit în capitala Finlandei pentru a ajuta la dezamorsarea tensiunilor crescânde privind înarmarea nucleară, drepturile omului și postura militară.
Conferința de la Helsinki, din 1975, a fost creația lui Urho Kekkonen – premier și apoi președinte al Finlandei, care a adus cu succes discuțiile dintre Est si Occident.
În Actul final al Conferinței de la Helsinki au fost recunoscute granițele Europei postbelice și, implicit, hegemonia Moscovei în Europa de Est. În schimb liderul sovietic Leonid Brejnev a semnat un acord de susținere a drepturilor omului și liberei circulații a persoanelor și a ideilor de-a lungul frontierelor Blocului comunist.
Actul Final de la Helsinki a fost produsul summitului și s-a dovedi esențial nu numai în îmbunătățirea relațiilor dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică, dar a avut un impact durabil asupra arhitecturii cadrului european de securitate.
Istoria se repetă
Joi, Casa Albă și Kremlinul au anunțat că Helsinki va găzdui pe 16 iulie o întâlnire la nivel înalt între președintele SUA, Donald Trump, și președintele Rusiei, Vladimir Putin. Dar, spre deosebire de summitul din 1975, care a reunit lideri mondiali cu obiective privind cooperarea
Yuri Ushakov, consilierul pentru politică externă a Kremlinului a declarat, după întâlnirea dintre Vladimir Putin și John Bolton, că temele principae de discuție la summitul Trump-Putin vor fi:
- stabilitatea nucleară strategică,
- lupta împotriva terorismului internațional,
- chestiuni regionale precum conflictele din Ucraina și Siria
- relațiile SUA-Rusia.
