SUA: Reforma penitenciarelor va elibera mii de persoane de Iris DĂIAN postat pe 19/05/2018 Foto: Media Președintele SUA, Donald Trump, în timpul discursului susținut la Casa Albă, la un eveniment privind reforma penitenciarelor, Washington, 18 mai 2018 Președintele american Donald Trump, în cursul unui discurs susținut la un eveniment privind reforma penitenciarelor, desfășurat la Casa Albă, în 18 mai, a numit proiectul de reformă a penitenciarelor o chestiune „care unește oamenii și dă dreptul la a doua șansă”. Proiectul de lege, care ar putea elibera imediat 4.000 de deținuți federali, este probabil să fie supus la vot în Congresul SUA la începutul săptămânii viitoare. În cadrul evenimentului de vineri, Donald Trump a promis că va semna lege privind reforma penitenciarelor. „Administrația mea susține cu tărie aceste eforturi și îndemn Congresul și Senatul să se reunească … să-și acomodeze diferențele și aducă legea pe biroul meu. O voi semna „, a spus Trump. Legea, care ar elibera imediat 4 000 de deținuți federali, conform unor avocați, a trecut săptămâna trecută de Comisia juridică din Congres și ar putea fi adoptată la începutul săptămânii viitoare. Proiectul de lege ar extinde, de asemenea, eliberarea compasională, oferind persoanelor în vârstă și delincvenților șansa de a se întoarce acasă, și ar urma să fie investiți zeci de milioane de dolari în programele de reintegrare. De asemenea, s-ar pune capăt încătușării femeilor care nasc în spatele gratiilor și le-ar fi furnizat elementele de igienă necesare, fără nicio taxă. Trump nu a abordat toate prevederil proiectului de lege în comentariile sale, concentrându-se în special pe elementele care se referă la recidivism și reintegrarea în societate. „Nimeni nu câștigă atunci când foștii deținuți nu reușesc să se adapteze la viața din afară sau mai rău, ajung din nou în spatele gratiilor”, a spus Trump. „Vrem ca foștii deținuți să găsească un drum spre succes, astfel încât să-și poată sprijini familii și să-și susțină comunitățile”. După ce va fi adoptat în Congres, proiectul de lege urmează să fie adoptat în Senat, unde există sprijin, dar parlamentarii cheie consideră că proiectul de lege nu merge suficient de departe. Spre deosebire de încercările anterioare ale legislației federale de reformă care, de asemenea, ar fi relaxat condamnările penale, în special în cazul infracțiunilor de droguri, proiectul de lege actual se referă numai la politici privind persoanele care sunt deja încarcerate. „Pentru ca orice propunere de reforma a justitiei penale să castige aprobarea in Senat, aceasta trebuie sa includă … reforme de condamnare”, a declarat președintele Comisiei judiciare republicane, Chuck Grassley, intr-o declarație dată saptamana trecută. Grassley a fost una dintre principalele forțe de susținere din spatele unui proiect de lege mult mai cuprinzător, în 2016, dar care a dispărut din vedere după victoria surpriză a lui Trump. Dar avocații, cum ar fi Jessica Jackson-Sloan, directorul politicii pentru #cut50, un grup de advocacy pentru reforma justiției penale, speră să obțină voturile care promovează proiectul de lege, numit Legea primului pas. „Sunt dezamăgit că nu putem rezolva toate problemele noastre într-un proiect de lege, desigur”, a spus Jackson-Sloan. „Dar faptul că, în aceste circumstanțe politice, putem introduce o legislație privind justiția penală în 2018, este un lucru imens care ar trebui să fie sărbătorit. Este un progres și este primul pas. ” Kushner, care a fost însărcinat cu reforma justiției penale la începutul Administrației Trump, susține reforma. El a menționat că de ani de zile cele două probleme de reformă – condamnarea și închisoarea – au fost legate între ele și nimic nu a fost promovat. „Motivul pentru care acest lucru a fost blocat este din cauza reformei condamnării, așa că, ar trebui ca Administrația trump să se concentreze asupra reformei penitenciarelor”, a spus Kushner. „De-a lungul timpului ar putea ajuta oamenii care se luptă pentru reforma condamnării.” 5/5 - (7 votes) Distribuie pe:
Previziune privind capitularea economiei SUA în fața unui „joc economic de așteptare” orchestrat de China și Rusia