Grup infracțional la vârful instituțiilor MAI: Corcodel-Cristescu & Co.

Colonelul Marian Corcodel și alți trei subofițeri și ofițeri din Jandarmerie și Direcția Generală de Protecție Internă (DIPI) a MAI, cunoscut drept „Doi și-un sfert”, au fost trimiși în judecată de procurorii DIICOT pentru delapidare și cămătărie.

Cazul colonelului Corcodel a explodat în 2017, când acesta a fost reținut de DIICOT. În timpul anchetei, procurorii au descoperit și că șeful unității ar fi delapidat Jandarmeria. Acuzațiile oficiale din acest caz sunt de constituirea unui grup infracțional organizat, camătă, complicitate la camătă, delapidare în formă continuată și complicitate la delapidare în forma continuată. Protecție marca DIPI Totul s-ar fi făcut însă cu protecția unor șefi

„Banca Română de Comerț Corcodel”, așa era botezata afacerea acestuia, deoarece colonelul era celebru în unitate pentru că dădea bani cu camătă.

Printre cei trimiși în judecată se numără și Octavian Cristescu, cu gradul profesional de comisar șef (ulterior, după militarizarea structurii -colonel), angajat al fostului Departament de Informații și Protecție Interna – în prezent Direcția Generala de Protecție Interna a MAI, cunoscut drept „Doi și-un sfert”.

Comisarul șef Octavian Cristescu avea că obligații profesionale să raporteze conducerii acestei structuri și, totodată, să sesizeze organele de urmărire penală, dar nu și-ar fi îndeplinit aceste obligații. Procurorii DIICOT susțin în actul de acuzare că Octavian Cristescu era „o persoana aproape nelipsita” de la petrecerile organizate de Corcodel.

„Cadrele militare care au aflat în decursul timpului despre săvârșirea acestor activități/preocupări ilicite ale grupului infracțional organizat au preferat să nu îl informeze pe inculpatul Cristescu Octavian pe motiv că acesta era perceput că un apropiat al inculpatul Corcodel Marian, înregistrându-se situații în care acesta din urmă avea să se răzbune pe persoanele care au avut îndrăzneala de a-l reclama chiar și pentru fapte de o însemnătate/gravitate redusă.

În trecut, au existat sesizări formulate de către persoane din afara cercului profesional al inculpatului Corcodel Marian, inclusiv cu privire la fapte de camătă, însă în respectivele cauze au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată din diverse considerente,” explica anchetatorii.

Colonelul Corcodel a fost cercetat în mai multe dosare, toate fiind finalizate cu neînceperea urmăririi penale.

Protecție și consiliere

Potrivit DIICOT, ofițerul DIPI nu doar că l-ar fi protejat pe șeful din Jandarmerie, dar l-ar fi și consiliat și i-ar fi împărtășit informații secrete. „Mai mult decât atât, acesta a sprijinit în mod constant și conștient activitățile infracționale derulate de către inculpatul Corcodel Marian, acordandu-i atât protecția necesara, cât și consilierea în unele situații. În actul de sesizare s-a mai arătat că inculpatul Cristescu Octavian, ce îndeplinea funcția de șef sector în cadrul fostului Departament de Informații și Protecție Internă, ar fi utilizat și divulgat, fără drept, informații clasificate secret de stat, inclusiv către inculpatul Corcodel Marian, deși obiectivul la care acesta este comandant era asigurat contrainformativ chiar de către primul ofițer,” acuza DIICOT.

Cum s-a ajuns aici?

Practic, explică anchetatorii, Octavian Cristescu își petrecea o mare parte a timpului de lucru la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române (IGJR) – Cazarma Băneasa, în aceeași incintă unde se afla și UM 0260 – BAD, și chiar avea un birou atribuit legal în aceasta unitate. În aceste împrejurări, datorită sarcinilor de serviciu, ofițerul „Doi și-un sfert” a relaționat în mod nemijlocit atât cu cadrele de comanda ale IGJR și BAD, dar, în unele situații și cu alte cadre militare ce își desfășurau activitatea în Cazarma Băneasa.

„Cu timpul, a devenit evidenta relația de apropiere cultivată de către inculpatul Cristescu Octavian în raport cu inculpatul Corcodel Marian, acest aspect fiind de notorietate în rândul personalului Bazei de Administrare și Deservire a Jandarmeriei. Relația de apropiere a presupus însă și utilizarea unui limbaj neuzual și neconform unor cadre militare cu statut de ofițeri superiori, cei doi inculpați fiind auziți folosind reciproc apelativul frățică,” se arată în actul de acuzare. Acesta nu ar fi fost însă un inconvenient, dacă Octavian Cristescu și-ar fi exercitat în mod real/legal atribuțiile pe linie contrainformativa, cu atât mai mult cu cât în cadrul B.A.D. devenise evidenta atitudinea excesiv de autoritara și abuziva, în unele situații, a colonelului Corcodel, comandantul unității militare, precizează DIICOT.

Informări blocate

Unul dintre ofițerii de contrainformații care s-a aflat în subordinea comisarului Octavian Cristescu, care semnalase aspecte de natură penală săvârșite de către colonelul Corcodel, a declarat procurorilor că informațiile treceau prin „filtrul” șefului, iar discuțiile purtate de acesta, în calitate de superior ierarhic erau conduse în asemenea mod încât să descurajeze continuarea investigațiilor, invocând fie diverse impedimente, fie că respectivele informații nu ar prezenta relevanță.”

Petreceri pentru VIP-uri din politică, administrație și MAI

Fostul șef al Bazei de Administrare și Deservire (BAD) – UM 0260 a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, colonelul Marian Corcodel, organiza adevărate ospețe pentru VIP-uri din politică, administrație sau Ministerul de Interne, la Complexul de pregătire, cazare și agrement „Felix Topescu” din Băneasa, o subunitate aflată în subordinea să, cunoscuta informal sub titulatura „La cavalerie”.

În timpul anchetei, procurorii DIICOT au observat că în aceasta locație Corcodel invita persoane din mediul sau relațional, cu care avea relații de amiciție sau despre care presupunea/știa că îi pot acorda sprijin la nevoie, invitați ce beneficiau de organizarea unor petreceri sau evenimente informale, fiind serviți cu produse agro-alimentare, băuturi alcoolice și ne-alcoolice. Servirea la aceste petreceri era asigurata de către cadre militare și personal civil al UM 0260, specializate că bucătari, ospătari, în unele cazuri fiind solicitata și orchesta muzicala a unității militare.

„Nu este întâmplător că printre invitați se găseau ofițeri superiori cu funcții de conducere în aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne, magistrați – procurori și judecători, ofițeri de poliție cu funcții de comandă, administratori ai unor societăți comerciale, persoane din administrația publica locala, atât din municipiul București, cât și din județul Ilfov,” subliniază procurorii DIICOT. Acuzațiile DIICOT din acest caz – Fostul comandant al Bazei de Administrare a Jandarmeriei, colonelul Corcodel, judecat pentru cămătărie și delapidare

DIICOT mai arată că, Cristescu era un invitat la petreceri și evenimente organizate de către Corcodel, atât la Complexul de pregătire, cazare și agrement „Felix Topescu” din Băneasa, dar și la Complexul de pregătire, cazare și agrement „Snagov”, ambele subunități fiind în subordinea colonelului de jandarmi.

„Nu a fost vorba doar de evenimente organizate la nivel instituțional, oficial, cu ocazia unor zile festive (cum ar fi ziua Jandarmeriei Române), ci și de evenimentele private organizate de inculpatul Corcodel Marian, atât în interes propriu, cât și în interesul unor persoane din anturajul sau, de la care obținea susținere profesională sau influență în mediile de afaceri sau MAI, respectivul gen de eveniment fiind cele mai numeroase. În respectivele situații, inculpatul Cristescu Octavian consuma băuturi alcoolice în exces, iar într-o împrejurare l-ar fi agresat fizic pe inculpatul Corcodel Marian. Este greu de crezut că prezența inculpatului Cristescu octavian la aceste evenimente își poate găsi justificarea în dorință acestuia de a-și exercita sarcinile de serviciu și anume: cunoașterea, prevenirea și combaterea acțiunilor acțiunilor/inacțiunilor faptelor și situațiilor ce putea constitui amenințări la adresa securității naționale privind personalul, misiunile, patrimoniul și informațiile clasificate ale MAI, cu atât mai mult cu cât percepția/reacția creata/generata participanților la astfel de evenimente, și nu numai, a fost aceea de inhibare/blocare a oricărui demers de sesizare/reclamare a vreunui aspect ce ar fi putut viza persoana inculpatului Corcodel Marian prin raportare la care inculpatul Cristescu Octavian era perceput că un adevărat protector al intereselor acestuia,” conchide DIICOT.

Subordonații tratați ca niște slugi

Anchetatorii arată că Marian Corcodel era perceput de către subordonați că o persoană excesiv de autoritară, conducând uneori discreționar și în interes personal activitățile desfășurate de angajați, iar comportamentele agresive la adresa acestora erau frecvente, aspecte confirmate prin declarațiile mai multor martori audiați în cauză.

„De altfel, unii dintre martorii amintiți au declarat că inculpatul Corcodel Marian își trata subordonații că pe niște slugi, pe unii folosindu-i în vederea rezolvării unor probleme personale, inclusiv activități de curățenie la locuință să,” subliniază DIICOT.

În acest context, al conducerii excesiv de autoritare, inculpatul Corcodel Marian dorea să fie informat cu privire la tot ceea ce se întâmplă în cadrul BAD, dar și la IGJR, fiind deservit în acest sens de mai mulți subordonați. Un exemplu relevant este acela că accesul în curtea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române era asigurat de către subofițeri din subordinea să, aparținând BAD, deși sunt unități militare distincte.

Inculpatul Corcodel Marian avea pretenția să fie informat telefonic sau prin sms de către subofițerii de la Punctul Control Acces cu privire la orice mișcare (intrare-ieșire) a cadrelor de comandă din Jandarmerie, inclusiv a Inspectorului General.

<<Astfel, la data 2 august 2017, ora 19,02 inculpatul Corcodel Marian a fost informat prin sms: ”Să trăiți! Domnul *** a intrat”>>, continua DIICOT.

Concluzia DIICOT: <<Marian Corcodel se comporta precum un „vataf” în Baza de Administrare și Deservire (BAD) – UM 0260 a Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.>>

Inculpații au încercat să încheie un acord 

Potrivit DIICOT, în timpul anchetei Corcodel și unul dintre oamenii de încredere ai acestuia, colonelul Daniel Preoteasa, au formulat cereri de încheiere a unor acorduri de recunoaștere a vinovăției, „primul inculpat recunoscând doar formal, iar cel de-al doilea în mod detaliat, comiterea faptelor ce le-au fost reținute în sarcina și acceptând încadrarea juridica a acestora așa cum a fost ea reținută în cuprinsul ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale.

Procurorii DIICOT au respins însă cererea acestora și cer instanței să-i condamne la sentințe cu executarea în pentenciar. „Motivat de împrejurarea că demersul inculpaților a fost condiționat de aplicarea unor pedepse cu suspendarea executării sub supraveghere, ceea ce raportat la gravitatea faptelor săvârșite s-a apreciat de către organul de urmărire penală că fiind insuficientă, în cursul urmăririi penale nu s-a dat curs încheierii unor astfel de acorduri,” conchide DIICOT.