Inflația va crește

Analiştii financiari din România se aşteaptă la o creştere a inflaţiei, spre finalul anului, ca urmare a majorărilor de taxe indirecte şi a politicii bugetare axate pe impulsionarea consumului.

Prognoza estimată de BNR pentru finalul acestui este de 2,13%, de la 1,9 cât era estimată inițial. Pentru anul 2018, aşteptările analiştilor sunt că inflaţia va crește la 3,3%, faţă de 3,2% cât este prognozată de BNR.

În funcție de indicatorul ROBOR la trei luni, sunt calculate dobânzile la cele mai multe credite în lei. Pentru calculul dobânzilor la creditele ipotecare este luat în calcul indicele ROBOR la șase luni.

BNR a anunţat că este pregătită să reacţioneze la creşterea inflaţiei şi la politicile fiscale şi bugetare ale guvernului PSD, printr-o politică monetară mai restrictivă, cu măsuri mai mai dure.

Ca efect, dobânda ROBOR cu scadenţa la o lună, este în creştere. În luna iulie a fost de 0,66% pe an, în luna august 0,69% pe an și urma ca până la sfârșitul anului să ajungă la 1,08% pe an. Pentru anul 2018 era prevăzută o creștere până la 1,6% pe an. Numai că astăzi, indicele ROBOR a avut o creștere neașteptată de 1,25% pe an, cea ce va conduce la creșterea ratelor pentru cei care au credite în lei cu dobânda variabilă.

După cum se vede, BNR începe să aibă o politică monetară mai restrictivă, cu măsuri mai dure, ca reacţie la politicile salariale ale guvernului.

Analiştii financiari din România se aşteaptă la o creştere a inflaţiei la 3,3%, spre finalul anului, din cauza majorărilor de taxe indirecte şi a politicii bugetare axate pe impulsionarea consumului.

Creșterea economică în acest an de peste 5% are ca principal motor creşterea consumului datorită majorărilor salariale, în special de la stat. Analiştii financiari deja anunțaseră că vor apare corecţii pe măsură ce guvernul îşi va da seama că nu are suficienţi bani la buget ca să susţină politica salarială generoasă şi deficitul bugetar, care trebuie să se încadreze în 3% din PIB.

Măsura creșterii accizei la combustibil a fost luată pentru a spori încasările la buget în încercarea guvernului de a se încadra într-un deficit bugetar de 3% din PIB. Alturi de această măsură, guvernul a redus investiţiile la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani și are o politică de dezvoltare cu consecinţe se va vedea în următorii ani. Dacă România nu se va încadra într-un deficit de 3% din PIB, pieţele vor penaliza acest lucru şi vor cere dobânzi mai mari pentru a împrumuta statul român. În ultimii ani statul nu a reuşit să reducă datoria publică, ci chiar a majorat-o pentru a plăti creşterile de salarii şi pensii.

Timp de doi ani, România a beneficiat de cele mai reduse dobânzi la lei şi euro, lucru care a eliberat sume importante de bani pentru cei care aveau de plătit credite. Roata s-a întors şi începe unui ciclu de creştere a dobânzilor la lei.