Magistrații vor pensii speciale deși România este pe locul 2 la CEDO, 60% dintre cetățeni nu au încredere în justiție, iar Dosarul Revoluției este nefinalizat după 30 de ani

Magistrații doresc să își păstreze privilegiile privind pensiile speciale, fără să își pună deloc întrebare de ce românii se împotrivesc cu atâta vehemență. Parlamentul a adoptat o lege pentru eliminarea pensiilor speciale pentru că este an electoral, deși această lege are șanse minime să ajungă la promulgare. În democrație legile trebuie respectate, în acest sens, al respectării legii și predictibilității legilor, magistrații au dreptate. Dar, ceea ce li se întâmplă acum magistraților este doar o picătură din amarul pe care cetățenii îl îndură de când societatea românească și-a deschis porțile spre democrație. În ultimii 30 de ani, Justiția este piatra de poticnire în demersul societății pentru a trăi de facto într-un stat de drept și de a avea acces la bunăstare, inclusiv prin redobândirea proprietăților confiscate în regimul comunist.

Justiția, ”piatra de poticnire” a statului de drept

România se situează pe locul doi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), după Rusia și înaintea Turciei, privind numărul mare de solicitări ca urmare a nedreptăților la care sunt supuși românii care au trecut prin tribunalele. Majoritatea plângerilor adresate la CEDO se referă la procesele civile.

Numai în anul 2018 România a fost condamnată de CEDO în 71 de cazuri: tratamente inumane/degradante – 37, dreptul la un proces echitabil -10, proceduri judiciare prea lungi – 8 (sursa: echr.coe.int).

Cel mai cunoscut proces în care a fost implicată România, şi care în anul 2018 a primit o soluţie, este cel al închisorilor secrete ale CIA. Statul român a fost condamnat pentru că nu a făcut o investigaţie efectivă în cazul centrelor de detenţie americane plasate pe teritoriul României.

Tot în anul 2018, Bilanţul Curţii Europene a Drepturilor Omului a plasat România pe primul loc în topul ţărilor care încheie înţelegeri amiabile pentru a evita finalizarea procesului cu o decizie de condamnare împotriva țării noastre. Astfel, au fost încheiat 691 de înţelegeri amiabile.

Dacă aceste condamnări ar fi doar niște acuzații consemnate în documente marcate cu sigla unei instituții străine, nu ar fi mare lucru. În afară de palma morală primită de România, hotărârile instanței europene aduc și plata unor mari sume de bani.

Cât a plătit România în urma zecilor de hotărâri pronunțate la CEDO?

Numai în ultimii patru ani statul român a scos din buzunare 18 milioane euro.  La o scară mai mare, situația este cu mult mai gravă: în ultimele două decenii, această sumă se apropie de 83 milioane euro.

Aceste obligații ale statului intră în vigoare doar după ce hotărârea CEDO a rămas definitivă. Iar aceasta se întâmplă după parcurgerea unor pași procedurali obligatorii:

• după ce hotărârea este pronunțată de Marea Cameră;
• dacă părțile declară că nu vor solicita retrimiterea dosarului în fața Marii Camere;
• dacă nu a fost atacată timp de trei luni de la pronunțare.

Sumele plătite în urma hotărârilor CEDO nu cuprind și sumele plătite de la Bugetul de stat pentru erorile judiciare acordate celor condamnați pe nedrept, ale căror procese au fost rejudecate în țară după ce au câștigat la CEDO.

Românii și-au pierdut încrederea în Justiție

Procentul românilor care au încredere în justiție a scăzut an după an, potrivit celui mai recent Eurobarometru dat publicității de Comisia Europeană (sursa: digifm.ro). Peste 60% dintre români au o percepție proastă privind Justiția.

Mai puțin de jumătate dintre români au o percepție bună și destul de bună privind independența tribunalelor și a judecătorilor, adică 40 la sută – în scădere față de anul 2018. Pe de altă parte, a crescut cu 3 procente proporția celor cu o percepție destul de proastă: a ajuns la 27%.

Cei care au încredere mai mare în justiție au vârste între 15 și 24 de ani, aceștia datorită vârstei, nu știu ce înseamnă un proces pe rol în instanțele românești.

La nivelul Uniunii Europene încrederea cetățenilor în Justiție este de 56%.

Dosarul ”Revoluției din decembrie 1989” nu este soluționat

După 30 de ani de la Evenimentele din decembrie 1989, așa numitul ”Dosar al Revoluției” nu a fost încă soluționat. Chiar mai mult, acesta a fost clasat. Asociația 21 Decembrie a făcut plângere la CEDO împotriva clasării și în urma deciziei forului european, Înalta Curte de Casație și Justiție a reluat judecarea acestui dosar.

Totuși, în ciuda sumelor imense plătite de la Bugetul de stat și a nedreptăților pe care le-au suferit românii, niciun magistrat nu a răspuns pentru că a dat decizii anapoda, prin care a încălcat drepturile fundamentale ale omului.