Polonia vrea o nouă deschidere cu UE

Foto: Media

Premierul polonez Mateusz Morawiecki și Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, Bruxelles, 9 ian. 2018.

Primul ministru polonez dorește o nouă deschidere cu Uniunea Europeană, dar continuă să revizuiască tribunalele.

Primul ministru al Poloniei, Mateusz Morawiecki, a demis mai mulți miniștri din Cabinetul său și a fost în vizită la Bruxelles, marți, într-un efort de a consolida relațiile cu Uniunea Europeană, însă a declarat că nu va renunța reformele judiciare.

Polonia se confruntă cu o acțiune fără precedent din partea Uniunii Europene datorită politizării  tribunalelor poloneze, însă partidul de guvernământ (PiS) încercă să atenueze tensiunea cu Bruxelles-ul prin politicile de mediu și de apărare.

La scurt timp după anunțarea schimbărilor guvernamentale, premierul Morawiecki a avut o întâlnire cu premierul ungar Viktor Orban la Budapesta, iar a doua vizită în străinătate a fost la Bruxelles.

După aproape trei ore de discuții cu Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, cei doi au susținut o conferință de presă, unde Morawiecki a susținut politica PiS privind justiția din Polonia. „Intenția noastră este să facem sistemul mai eficient, mai corect și mai obiectiv”, a declarat Morawiecki.

Referindu-se la discuțiile purtate cu Jean-Claude Junker, premierul polonez a spus că au avut o cină  „prietenoasă” care a inclus o „discuție detaliată” cu privire la problemele de stat din Polonia. Cei doi lideri se vor întâlni din nou „cu scopul de a face progrese până la sfârșitul lunii februarie”.

Modificările guvernului polonez se datorează începerii negocierilor cu UE cu privire la un nou buget pe șapte ani, care va decide împărțirea banilor europeni în blocul comunitar, Polonia fiind în prezent cel mai mare beneficiar net.

Printre miniștri remaniați din Guvernul polonez se numără ministrul Mediului, conservatorul Jan Szyszko, în mandatul căruia au fost defrișate păduri seculare, care au  determinat acțiunea Curții Europene de Justiție.

Alți miniștri demiși au fost ai armatei și externelor. Ministrul Apărării, Antoni Macierewicz, s-a confruntat cu critici datorită întârzierilor în modernizarea armatei, precum și cu unele conflicte deschise cu generali din armata poloneză. Ministrul de Externe, Witold Waszczykowski, a generat, pe timpul mandatului, nemulțumiri la Bruxelles datorită ineficienței.

Remanierea guvernului polonez s-a făcut după numirea ministrului de Fianțe, Morawiecki, în funcția de premier, luna trecută, la mijlocul mandatului parlamentar, pe considerente că vorbește limba engleză și ar fi mai eficient în relația cu Bruxelles-ul. Partidul de guvernământ (PiS) se va confrunta în alegerile locale la sfârșitul anului 2018 și în alegerile parlamentare și prezidențiale în 2019 și 2020.

„Noul guvern ar trebui să ne ajute să construim o Polonie suverană într-o Europă puternică, o Europă a statelor”, a declarat premierul polonez Morawiecki, la Varșovia, înainte de nominalizarea noilor miniștri.

Conflictul dintre Bruxelles și guvernul eurosceptic al Poloniei este un element-cheie în creșterea tensiunilor dintre statele membre mai bogate ale UE și estul comunist, pe fondul unei dezbateri mai ample asupra viitorului blocului comunitar, provocată de Brexit.

Premierul polonez Morawiecki  a arătat clar că nu va renunța la revizuirea tribunalelor și va continua să refuze primirea de refugiații pe teritoriul polonez.

Deși grupurile civice, statele occidentale ale UE și opoziția politică din Polonia susțin că guvernul subminează independența instanțelor, PiS declară că este nevoie de reforme, deoarece țara este înfrântă în structurile de putere care datează din perioada comunistă.

Un semnal clar pe care l-a dat polonia cu privire la menținerea fermă pe poziție pentru legile Justiției este păstrarea în funcție a ministrului Justiției, Zbigniew Ziobro, iar noile norme îi conferă puterea de a numi șefii instanțelor inferioare, precum și supravegherea procurorilor.

Statele membre ale  UE vor examina, în 27 februarie, dacă Polonia se reîntoarce la democrație. Sancțiunea de suspendare a drepturilor de vot ale Poloniei de către UE este puțin probabil să se materializeze, deoarece Ungaria a declarat prin premierul Viktor Orban că va bloca această sancțiune.

Cele 27 de state vor cere Varșoviei să facă modificări la legile Justiției, vor emite unele recomandări care să reitereze cerințele Bruxelles-ului pe care PiS le-a ignorat până acum

Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Italia sunt printre statele UE care vor spune că nu trebuie să i se permită Poloniei să scape nesancționată cu privire la ceea ce ele consideră a fi un asalt asupra valorilor de bază ale blocului.