Problemele de pe masa summitului Trump-Putin

Foto: Media

Președintele american Donald Trump și președintele Rusiei, Vladimir Putin, se vor așeza la masa discuțiilor în capitala Finlandei, pe data de 16 iulie,  în prima lor reuniune la nivel înalt.

Abordarea spontană în negocieri a președintelui SUA și stilul enigmatic  al liderului de la Kremlin fac imposibilă orice încercare de estimarea a rezultatului întâlnirii.

Cu toate acestea, avem o idee rezonabilă cu privire la problemele pe care le-au elaborat consilierii cei doi lideri înainte de întâlnire, respectiv domeniile în care fiecare dorește ceva de la omologul său și concesiile pe care sunt dispuși să și le acorde.

Retorica înarmării

Atât Trump, cât și Putin au folosit o retorică belicoasă despre arsenalele lor nucleare și despre  o nouă cursă a înarmărilor. Președintele Trump a vorbit despre nevoia de  reînnoire a capacității nucleare a SUA, declarând anul trecut că, „dacă statele vor avea arme nucleare,  SUA va fi în topul acestora”. Președintele Putin, în luna martie a acestui an, a dezvăluit o serie de noi arme nucleare și a avertizat guvernele occidentale „să țină cont de o nouă realitate”.

O cursă a înarmării ar fi periculoasă și costisitoare pentru ambele părți. Un acord de reducere a retoricii ar fi o victorie atât pentru Putin, cât și pentru Trump. Progresele în direcția extinderii Tratatului  de înarmare „New Start”, care expiră în 2021, ar da substanță acestui acord.

Reducerea sancțiunilor

Vladimir Putin ar dori ca președintele Trump să atenueze sancțiunile pe care Washingtonul le-a impus Rusiei după anexarea regiunii Crimeea de la Ucraina și susținerea separatiștilor din estul Ucrainei, implicarea în războiul civil sirian și acuzațiile de amestec rusesc în alegerile din SUA în 2016.

Însă, în SUA o lege adoptată în 2017, îngrădește drepturile președintelui de a reduce sancțiunile. Dar președintele Trump nu a vrut să semneze legea și a ratat mai multe termene pentru impunerea sancțiunilor incluse în aceasta, ceea ce ar putea trimite un semnal că Administrația nu intenționează să extindă lista firmelor și persoanelor fizice din Rusia supuse restricțiilor economice și de călătorie. Acest lucru ar dezamorsa necesarul de investiții și împrumuturi de la investitorii internaționali care, în prezent, sunt reticenți să facă afaceri în Rusia de teama impactului sancțiunilor.

Siria

Washingtonul, aliat al Israelului, este îngrijorat de faptul că odată cu încheierea conflictului din Siria, forțele iraniene ar putea să se grupeze la granița cu Israelul. La summit, președintele Trump ar putea să-i ceară președintelui Putin – cel mai puternic jucător din Siria, să-și folosească influența la Teheran pentru a reduce prezența militară a Iranului în zonă.

Acest lucru ar fi dificil de realizat de către Kremlin pentru că ar risca o ruptură cu Teheranul și ar trebui ca forțele rusești să preia greutatea luptelor din Siria, o povară pe care Moscova nu ar vrea să și-o asume.

Expulzarea diplomaților

Prezența diplomatică a Rusiei în Statele Unite și misiunile americane din Rusia sunt epuizate după două runde de expulzări diplomatice în ultimii doi ani. Prima rundă a fost cu privire la presupusul amestec rusesc în alegerile din SUA, iar a doua, în acest an, ca răspuns la otrăvirea în Marea Britanie a fostului spion rus Serghei Skripal și fiicei sale.

Cei doi lideri ar putea fi de acord la summitul de la Helsinki să completeze personalul diplomatic, acest lucru nu ar schimba substanța relației SUA-Rusia, dar ar simbolul unui nou început.

Exercițiile NATO

De la anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, NATO a intensificat exercițiile militare în Europa de Est. Scopul, conform liderilor NATO, este de a reasigura statele membre NATO care se tem de incursiunile rusești.

Acest lucru a enervat Rusia, comparând acțiunile NATO cu ale Moscovei care ar staționa rachete în Mexic. Dacă președintele Trump ar reduce exercițiile, aceasta ar fi o mare victorie pentru președintele Putin. Doi diplomați NATO de rang înalt au declarat pentru Reuters că sunt pregătiți pentru cel mai rău scenariu în cazul în care Donald Trump va anunța înghețarea exercițiilor militare americane în zona Baltică sau dacă va retrage trupele într-un gest pentru Vladimir Putin.

La summitul NATO de la Bruxelles, care precede summitul de la Helsinki, statele membre NATO vor căuta să obțină asigurări din partea lui Donald Trump că va fi ferm în ceea ce privește exercițiile NATO.

Ucraina

Washingtonul s-a aflat în fruntea liderilor pro-occidentali ai Ucrainei în timpul conflictului din estul țării. Aceasta a inclus și Statele Unite care oferă Kievului sute de milioane de dolari în ajutor militar.

La Helsinki, triumful președintelui Putin ar fi să îl convingă pe  Donald Trump să renunțe la ajutorul militar dat Ucrainei. Oficialii ucraineni spun că au asigurări de la președintele Trump că nu va face acest lucru, dar recunosc că orice se poate întâmpla când cei doi lideri se vor față în față afla la discuții.

În schimb, președintele rus ar putea face concesii în partea de est a Ucrainei, unde separatiștii pro-Moscova controlează teritoriile. Diplomații declară că trebuie făcută o înțelegere prin care să permită armatei internaționale de menținere a păcii să ocupe zona. Însă, președintele Putin nu va face nicio concesie asupra Crimeei.