Toate statele lumii, mai puţin SUA, promit diminuarea DRASTICĂ a plasticului din oceane

Un număr de 180 de țări din lume, cu excepţia Statelor Unite, au căzut de acord, vineri, să reducă semnificativ cantitatea de plastic aruncată în ocean, relatează Deutsche Welle.

Acordul a fost semnat, sub egida ONU, la capătul a 12 zile de negocieri şi obligă, teoretic, semnatarii să monitorizeze inclusiv traseele pe care deşeurile lor din plastic le vor avea după ce ies de pe teritoriile lor. Practic, acordul făcut vineri amendează „Convenţia de la Basel” din 1989, ce vizează deşeurile periculoase.

„Acest lucru transmite un mesaj politic foarte puternic restului lumii – sectorului privat şi pieţei consumatorilor – că trebuie să facem ceva. Ţările au decis să facă ceva care se va transpune în acţiune reală”, a precizat Rolph Payet.

De fapt, acordul semnat vineri cel mai probabil că are doar o importanţă politică întrucât Convenţia de la Basel nu conţine sancţiuni pentru statele care nu-şi respectă angajamentele luate în scris. Prin urmare este discutabilă eficiența atât a acordului semnat vineri, cât și a Convenţiei de la Basel în sine.

Un număr de 1.400 de diplomați au luat parte la negocieri.

Ce se întâmplă cu plasticul odată ajuns în natură?

Plasticul, un material ieftin şi relativ uşor de făcut, poate fi reciclat, însă cu mare dificultate – există şi plastic care nu poate fi reciclat. Din acest motiv, dar şi din cauza lipsei cronice a centrelor de reciclare în majoritatea ţărilor, precum și din cauza lipsei de educație, cantităţi mari de plastic ajung în mediu. Potrivit unui studiu recent efectuat de Universitatea Lund, ulterior ajungerii în natură, plasticul este dezintegrat până la nivelul de nano-particule. Acestea în sine nu pot fi, însă, procesate de natură, rămânând ca atare, până când sunt înghițite.

Astfel că, în cele din urmă, particulele de plastic (foarte nocive pentru sănătate) ajung să facă parte din lanţul trofic, cu efecte negative asupra acestuia (şi în cele din urmă şi asupra omului).

Însă chiar şi plasticul nedezintegrat de natură poate crea probleme foarte mari lanţului trofic. De exemplu, în 2018 a fost înregistrat un caz al unei balane care a murit  pe o plajă din Thailanda după ce înghiţise numai puţin de 80 de pungi de plastic – animalele marine de multe ori nu fac diferenţa între mâncare şi plasticul care pluteşte în apă.

Acela nu a fost, însă, un caz izolat, fiind cunoscute numeroase cazuri similare sau cazuri de păsări care au înghțit capace de plastic sau care-şi făceau cuiburi din deşeuri din plastic.

Poluarea cu plastic este atât de mare, încât în mai multe oceane apărut zone extinse pline cu deşeuri din plastic, multe dintre ele deja dezintegrate până la nivelul de nano-particulă, ceea ce face colectarea lor din natură foarte dificilă. Un exemplu în acest sens îl constituie aşa-numita „Mare pată de gunoi din Oceanul Pacific”, o zonă mai mare decât România sau decât statul american Texas. Dar acela nu este singurul spaţiu marin poluat masiv cu plastic, existând cel puţin alte patru astfel de locuri.