Tradiții de Bobotează

Ajunul Bobotezei are o semnificație aparte pentru credincioși. Este zi de post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic, fiind considerată și prima zi de post negru din an. După ziua de Bobotează din data de 6 ianuarie urmează Sfântul Ioan, zi care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.

Ajunul Bobotezei este la fel de important ca şi sărbătoarea în sine, atât prin sfinţenia ei, cât şi din punct de vedere al obiceiurilor populare. În Ajunul Botezului Domnului, preotul merge la enoriaşi pentru a le sfinţi casele şi gospodăria prin stropire cu agheazmă mare.Acest obicei pastoral face parte de secole din tradiţia creştinilor ortodocşi de la noi din ţară, scrie ziarullumina.ro

Umblatul cu Ajunul Bobotezei semnifică nu doar binecuvântarea Sfintei Treimi asupra tuturor credincioşilor, ci şi o rememorare a propriului nostru botez.Apa sfinţită de preot poartă în ea puterea curăţitoare şi sfinţitoare a harului dumnezeiesc.

Ajunul Bobotezei

Biserica a stabilit ca sfinţirea caselor credincioşilor să se facă prin două rânduieli de slujbă distincte care nu se exclud, ci se completează reciproc. Prima rânduială este stropirea caselor cu agheasmă mare în Ajunul Bobotezei. La fel de importantă este cea de a doua rânduială, şi anume slujba sfeştaniei sau a aghesmei mici, care se săvârşeşte la mutarea în casă nouă şi care se repetă în fiecare an sau chiar mai des, atunci când lucrarea răului se face simţită în vreun fel în casă. Prin sfinţirea casei, aşezăm casa sub oblăduirea lui Dumnezeu.

În ziua de Ajun a Bobotezei nu se mănâncă şi nu se bea nimic până la lăsarea serii. Canoanele Bisericii învaţă că în ajunul Bobotezei se ajunează (se ţine post negru) în orice zi ar cădea (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. Postul din ajunul Bobotezei a fost rânduit încă din vremea de început a creştinismului, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune pentru primirea Sfântului Botez a doua zi.