Chiraleisa – tradiții în Ajunul Bobotezei

”Chiraleisa” este o formulă liturgică rostită de cei care îl însoțesc pe preotul creștin ortodox când acesta umblă să sfințească casele în Ajunul Bobotezei.

Cuvântul chiraleisa provine din rugăciunea grecească Kírie eléison (în traducere ”Doamne miluiește”).

În tradiția ortodoxă din țările române, această formulă liturgică este folosită de sute de ani. Printre cei care o amintesc este și scriitorul Ion Creangă (1837-1889) în Amintiri din copilărie:

„Și, când veneau cele două ajunuri, câte treizeci-patruzeci de băieți fugeau înaintea popii, de rupeam omătul de la o casă la alta, și la Crăciun nechezam ca mânzii, iar la Bobotează strigam Chiraleisa de clocotea satul.”

În județul Bistrița-Năsăud există un sat cu un nume apropiat: Chiraleș.

În satele din Moldova, în Ajunul Bobotezei (5 spre 6 ianuarie), este obiceiul ca preotul să umble din casă în casă pentru a sfinți locuințele creștinilor. Sosirea sa este vestită de grupuri de copii care merg înaintea preotului pe la casele creștinilor și strigă de trei ori „Chiraleisa!”

În satele din Bucovina, în Ajunul Bobotezei se pregătește o masă asemănătoare cu masa din Ajunul Crăciunului. Copiii care vestesc sosirea preotului sunt răsplătiți de gazde cu mere, nuci sau prăjituri. La sfințirea caselor, preotul este însoțit și de gospodari care merg cu lumânări aprinse și strigă și ei Chiraleisa. Gospodarii care însoțesc preotul sunt serviți de gazde cu bucate de post, după ce acestea au fost stropite cu agheasmă.

În satele din Maramureșul istoric se mai practică ”Chiraleisa” sau ”Tiralexa” – un grup de copii merge înaintea preotului și strigă

Tiralexa-i, Doamne

Grâu de primăvară

Și-n pod și-n camară

Și-n tindă și-afară.

Câți cărbuni în vatră

Atâția pețitori la fată,

Câte paie pe coteț

Atatia pețitori s-aveți,

Cate pene pe gaina

Atatia petitori la Irina,

Câte pene pe cocoș

Atatia coconi frumoși.

Preotul intră apoi în curte și cantă ”În Iordan, botezându-te Doamne”, iar apoi intra în casa și fiecare membru al familiei sărută crucea. Apoi, preotul rostește: ”Hristos în mijlocul nostru”, oamenii răspunzându-i: ”Este și va fi”, după care se stropește cu aghiasmă.

Alte tradiții din Transilvania: