Ion Cristoiu despre ”Marea enigmă postdecembristă: Klaus Iohannis – preşedinte” de Victor MAIER postat pe 11/01/2019 Foto: Media În 18 noiembrie 2014, jurnalistul Ion Cristoiu scria pe blogul personal că sunt 25 de întrebări stârnite de marea enigmă postdecembristă, care se dovedea victoria lui Klaus Iohannis. Astăzi, jurnalistul reia întrebările şi vorbeşte despre singura „negustorie pe care Klaus Iohannis a respectat-o”. „Au trecut de atunci mai mult de patru ani. Pe 23 iunie 2018, Klaus Iohannis şi-a anunţat, contrazicând o tradiţie democratică postdecembristă, înscrierea pentru un nou mandat. Prin aceasta, cu un an şi jumătate înainte de alegeri, Klaus Iohannis a pus între paranteze responsabilităţile de preşedinte şi a început să acţioneze ca un candidat al PNL la prezidenţiale. Vineri, 4 ianuarie 2019, în loc să adreseze naţiunii un Mesaj despre marile provocări ale Noului An, Klaus Iohannis a ţinut o conferinţă de presă având ca punct central reiterarea deciziei de a candida din nou. Despre aspectele constituţionale şi morale ale folosirii incorecte de către candidatul Klaus Iohannis a prerogativelor de preşedinte în exerciţiu pentru a-şi surclasa contracandidaţii am mai scris. Printre altele, la loc de frunte în exploatarea incorectă a funcţiei de către candidatul Klaus Iohannis, treceam folosirea Sistemului instituţiilor de forţă. În 2014, Sistemul l-a făcut preşedinte în urma unei negustorii pe care Klaus Iohannis a respectat-o în cei patru ani de mandat. A fost singurul lucru respectat de preşedinte. În rest, Constituţie, democraţie, bun-simţ, interes naţional, au fost aruncate la coș ca nişte inutilităţi nedemne de El, Preşedintele cu p mare. Acum, Klaus Iohannis e Şeful Sistemului. E de aşteptat ca anul acesta Sistemul să dea foc la ţară numai să-l vadă pe Şeful mulţumit. Semne ale acestei devastări de către Sistem am avut deja din 23 iunie 2018 până acum. Mă înşel eu? Nici vorbă”, scrie Ion Cristoiu, pe blogul său. În 18 noiembrie 2014, jurnalistul scria pe https://www.cristoiublog.ro/ că sunt 25 de întrebări stârnite de marea enigmă postdecembristă, care se dovedea victoria lui Klaus Iohannis. „Acum, după patru ani de preşedinţie a lui Klaus Iohannis, după dezvăluirile ivite între timp despre misterele lui 2014, după revelaţiile opiniei publice despre implicarea SRI în bătălia politică şi folosirea Justiţiei pe post de păpuşă gonflabilă a sergenţilor majori mesianici, întrebările mele din 18 noiembrie 2014 sunt justificate. Le reproduc aici din convingerea că publicarea lor ar putea fi un semnal serios de alarmă în legătură cu ce ar putea să facă Sistemul pentru a a-l păstra pe Klaus Iohannis încă cinci ani la Cotroceni. <<În 23 februarie 1990, la nici două luni de la evenimentele din decembrie 1989, în atmosfera de tămâiere a Maselor care se revoltaseră împotriva Dictatorului, iscăleam în săptămânalul Expres eseul 22 decembrie 1989 – O după amiază cu prea multe întrebări, prin care puneam la îndoială tezele oficiale despre caracterul spontan al întâmplărilor care au dus la fuga lui Ceauşescu. Şi iată-mă acum scriind patetic despre Revoluţia din noiembrie 2014, fără să-mi pun întrebări, mai mult decît îndreptăţite acum, când vedem pe Klaus Iohannis devenit preşedinte în ciuda tuturor previziunilor, multe dintre ele puse tot de mine pe acest blog cu mult înaintea victoriei incredibile a lui Klaus Iohannis: De ce l-a adus Crin Antonescu pe Klaus Iohannis în februarie 2013 de la Sibiu direct în funcţia de prim locţiitor al său la conducerea PNL? De ce s-a cramponat Crin Antonescu de dubla funcţie a lui Klaus Iohannis – cea de ministru de Interne şi cea de vicepremier cu finanţele – dacă pînă la urmă Klaus Iohannis i-a luat toate funcţiile? De ce s-a încăpăţânat Victor Ponta să-i refuze lui Klaus Iohannis dubla funcţie, deşi ştia că asta va duce la ruperea USL? De ce s-a încăpăţânat Crin Antonescu să parieze pe procentajul de 20% la europarlamentare, oferind băieţilor pistolul cu care să tragă în el? De ce a anunţat Crin Antonescu că nu mai candidează la Preşedinţie, după ce rupsese USL ca să poată candida? De ce n-a sărit prietenul lui, Klaus Iohannis, să-l roage să revină asupra deciziei? De ce a lansat Traian Băsescu teza Victor Ponta ofiţer acoperit pentru ca pînă la urmă să nu mai spună nimic în această chestiune? De ce n-a mai suflat o vorbă Traian Băsescu despre ancheta cerută serviciilor secrete privind filarea de la Paris? De ce a fost atât de activă DNA înaintea primului tur, căpuşând campania electorală, pentru ca între cele două tururi să aibă o singură acţiune mai acătării? Cine l-a dezinformat pe Victor Ponta în legătură cu prezenţa la vot în străinătate în primul tur? Cine a exagerat scandalurile de la votul din primul tur pentru a crea afluenţa uriaşă din al doilea tur? Ce ambasadori români au avut misiunea să blocheze votul în primul tur? Cine l-a convins pe Victor Ponta să nu mărească numărul de secţii de votare din străinătate, gest fatal, asemănător convocării de către Nicolae Ceauşescu a mitingului din 21 decembrie 1989? Se încălca Legea dacă se mărea numărul secţiilor de votare din străinătate înaintea celui de-al doilea tur prin Ordonanţă de urgenţă? Dacă da, era pregătită CCR să anuleze victoria lui Victor Ponta? Cum se explică comportamentul ambiguu al BEC? Prin judecătorii de la Înalta Curte, instanţa cea mai puternic penetrată cu ofiţeri acoperiţi? A fost sincer Traian Băsescu cînd îşi exprima neîncrederea în Klaus Iohannis sau juca o comedie regizată împreună cu Klaus Iohannis? Cum de-au fost organizate atât de bine pe reţele de socializare mitingurile de protest din săptămâna dinainte celui de-al doilea tur? Cum de s-au înşelat toate sondajele de opinie în legătură cu prezenţa la vot, chiar şi cele interne ale PSD? Ştia SRI tendinţa de venire la vot masivă? Dacă da, i-au spus lui Traian Băsescu? Vineri, cînd a ieşit să îndemne băsiştii să iasă la vot, ştia Traian Băsescu de posibila răsturnare de scor? Cum se explică prestaţia ciudată a lui Crin Antonescu din ultimele zile, inclusiv din dimineaţa votului? Câţi dintre jurnaliştii care au întreţinut pe televiziuni scandalul votului din străinătate sunt ofiţeri acoperiţi? De ce nici un adversar de-al lui Victor Ponta, inclusiv Klaus Iohannis, nu mai suflă o vorbă despre dezastrul din străinătate? Operaţiunea a ţintit înfrângerea lui Victor Ponta şi, prin urmare, nu mai trebuie căutate responsabilităţile? De ce jurnaliştii care frecventează Ambasada americană de la Bucureşti, pentru a primi sugestii sau chiar indicaţii, se declară mulţumiţi de împărţirea Puterii între Klaus Iohannis şi Victor Ponta? Aşa a fost înţelegerea impusă de americani pentru a nu se repeta scenariul din Ungaria? De ce a amânat DNA ancheta în afacerea EADS, în care e vîrît până-n gât Vasile Blaga? Acestea sunt, după mine, cele 25 de întrebări stârnite de unul dintre cele mai enigmatice momente postdecembriste: Pierderea celui de-al doilea tur de scrutin de către Victor Ponta, la o diferenţă de 9% după ce-l câştigase pe primul la o diferenţă de 10%. Numai când voi avea răspunsuri raţionale la aceste întrebări, voi accepta c-a fost totul spontan.”>> 5/5 - (1 vote) Distribuie pe: