Ion Iliescu a rămas fără Institutul Revoluției

Executivul a adoptat, luni, o ordonanță de urgență privind desființarea Institutului Revoluției Române (IRR), condus de fostul președinte Ion Iliescu, solicitarea fiind făcută de secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase.

”Domnule prim-ministru, vă rog să fiți de acord cu introducerea pe ordinea suplimentară cu un proiect de ordonanță de urgență privind desființarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, condus de primul președinte, de Ion Iliescu”, a spus secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase, în debutul ședinței de guvern, conform Mediafax.

Guvernul argumentează, în OUG care desființează IRRD, că activitatea acestuia a fost irelevantă în raport cu banii publici cheltuiți. Institutul a propagat în spațiul public interpretări care s-au contrazis cu ancheta în „Dosarul Revoluției”.

Documentul mai arată că Institutul a asigurat poziții publice finanțate din fonduri publice pentru interese personale și că nu există reglementări în funcționarea Institutului Revoluției Române cu privire la mandatul conducerii instituției sau felul în care sunt luate deciziile.

„Avand in vedere ca activitatea Institutului Revolutiei Romane din Decembrie 1989, de la infiintarea sa pana in prezent, s-a dovedit irelevanta in raport cu sumele cheltuite de la bugetul de stat prin intermediul transferurilor realizate din bugetul Senatului Romaniei.

In conditiile in care, inca de la constituirea sa, prin Legea nr. 556 din 7 decembrie 2004, institutia a reprezentat o platforma politica iar in pofida enuntarii veniturilor proprii ca sursa de finante, inca de la inceput activitatea institutiei a fost finantat de la bugetul de stat aproape in totalitate”, arata ordonanta de urgenta adoptata, luni de Executiv.

Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 a fost înființat în baza unei legi din 2004. În prezent, instituția este condusă de fostul președinte Ion Iliescu și de Gelu Voican Voiculescu, care are funcția de director general.

Potrivit legii de înființare, Institutul are ca obiect de activitate analiza ştiinţifică a premiselor, desfăşurării şi efectelor – în plan politic, economic şi social – ale Revoluţiei române din decembrie 1989.

Bani publici, pentru interese personale

Documentul mai arata ca Institutul a asigurat pozitii publice finantate din fonduri publice pentru interese personale.

„Tinand cont ca, prin activitatea sa, Institutul Revolutiei Romane din Decembrie 1989 s-a dovedit a fi un for ermetic al carui scop real vizeaza asigurarea unor pozitii publice finantate din fonduri publice pentru interese personale, iar Institutul Revolutiei Romanie din Decembrie 1989 nu a prezentat o conduita adecvata statutului de institutie publica pe care il detine in relatia cu cetatenii.

In care raport cu obiectul de activitate enuntat in cuprinsul legii de functionare a Institutului Revolutiei Romane din Decembrie 1989 se poate constata, in mod obiectiv, faptul ca acesta nu a reprezentat in mod real un deziderat al institutiei.

In fapt, evenimentele organizate de Institut au vizat propagarea in spatiul public a unor interpretari asupra Revolutiei Romane din 1989 menite sa se contrapuna cercetarilor aflate in curs, desfasurate de organele de ancheta in Dosarul Revolutiei”, potrivit sursei citate.

„A generat tensiuni sociale”

De asemenea, existenta IRRD a generat „tensiuni sociale” ori de cate ori subiectul Revolutiei din ’89 revenea in actualitate, mai motiveaza Guvernul.

„Astfel, intreaga activitate a Institutului a fost marcata de controverse determinate de dorinta conducatorilor institutiei de a acredita o anumita viziune asupra evenimentelor din Decembrie 1989, contestata sistematic de organizatii ale revolutionarilor. Or, contrar ratiunii de functionare a unei institutii publice, Institutul Revolutiei Romane din Decembrie 1989 genereaza tensiuni sociale ori de cate ori subiectul Revolutiei Romane din 1989 revine in actualitate”, explica sursa mentionata.

Executivul mai arata ca IRRD a beneficiat de un regim juridic atipic. Chiar daca specificul Institutului e al unei fundatii mai degraba, a primit statutul de institutie publica de specialitate autonoma.

„In raport cu modul de organizare si functionare a Institutului Revolutiei Romane din Decembrie 1989 constatam faptul ca acesta beneficiaza de un regim juridic atipic in structura institutionala a statului roman, in conditiile in care specificul acestuia este mai degraba al unei fundatii decat al unei institutii publice. In acest sens evidentiem atribuirea, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 33 din 23 mai 2019, a statutului de ‘institutie publica de specialitate autonoma’, fara a fi definita sau indicata ratiunea unei astfel de reglementari extraordinare”, mai arata documentul.

Lacunele din reglementari

Executivul mai observa ca nu exista reglementari in functionarea Institutului Revolutiei Romane cu privire la mandatul conducerii institutiei sau felul in care sunt luate deciziile.

„Totodata, constatam ca din legea de organizare si functionare a Institutului lipsesc reglementari referitoare la mandatul conducerii institutiei si posibilitatea/imposibilitatea reinnoirii acestuia, conditii de integritate in exercitatea mandatului, revocarea membrilor forurilor de conducere, conditiile in care se iau decizii prin vot sau prezentarea rapoartelor de activitate Senatului Romaniei, din bugetul caruia este asigurata finantarea Institului.

Avand in vedere faptul ca toate aceste elemente vizeaza interesul public si constituie situatii extraordinare a caror reglementeare nu poate fi amanata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta”, conchide sursa amintita.

IRR în centrul unui scandal

Recent, Institutul a fost centrul unui scandal cu privire la tentativa de a organiza un concert de comemorare a 30 de ani de la revoluția din decembrie 1989. În urma protestelor societății civile și a retragerii unor trupe de la concert, evenimentul a fost anulat.

Grupul pentru Dialog Social a cerut „insistent” desființarea Institutului Revoluției Române, o „instituție-fantomă”, despre care mai susține că este condusă de personaje controversate, suspectate de crime împotriva umanității, că nu are legitimitate, iar „existența ei reprezintă o sfidare perpetuă la adresa memoriei noastre”.

Pe 21 decembrie, Voican Voiculescu a fost agresat la o comemorare a revoluției de către un manifestant. Voiculescu a depus plângere penală împotriva bărbatului în vârstă de 65 de ani, care l-a lovit în cap cu un baston ortopedic.

Atât Ion Iliescu, cât și Gelu Voican Voiculescu, sunt judecați pentru crime împotriva umanității în Dosarul Revoluției.