Primul test major la vot pentru Erdogan

Foto: Media

Alegerile prezidenţiale şi parlamentare anticipate din Turcia au loc în contextul în care preşedintele Recep Tayyip Erdogan vrea consolidarea puterii, după modificarea Constituţiei.

Alegătorii turci decid astăzi dacă îi acordă sau nu un al doilea mandat, de cinci ani, lui Recep Tayyip Erdogan pentru funcţia de preşedinte.

Turcia se află în stare de urgenţă decretată în urma loviturii de stat nereuşite din iulie 2016.

Alegerile au fost inițial programate pentru noiembrie 2019, dar au fost devansate de Erdogan.

Peste 180.000 de secţii de vot s-au deschis la ora 08.00 (05.00 GMT) şi se vor închide la 17.00 (14.00 GMT).

Dacă nici un candidat nu obţine duminică peste 50% din voturi, un al doilea tur, va avea loc pe 8 iulie.

Recep Tayyip Erdogan va implementa noul sistem constituţional prezidenţial, eliminând postul de prim-ministru şi centralizând puterea prin funcţia de preşedinte.

Printre politicienii care candidează împotriva lui Recep Erdogan se numără Muharrem Ince, din cadrul Partidului Popular Republican (CHP), fostul lider prokurd Selahattin Demirtas, aflat în detenţie, şi fostul ministru de Interne Meral Aksener, din cadrul formaţiunii politice Iyi. Dacă niciun candidat nu va obţine majoritate în scrutinul prezidenţial, pe 8 iulie va avea loc turul al doilea.

Şomajul şi inflaţia, lovesc dur simpatizanții lui Erdogan

Alegerile au loc pe fondul creşterii şomajului şi inflaţiei, ce lovesc dur în clasele de jos ale societăţii turce şi în micii comercianţi, aceştia fiind principala bază electorală a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, care vrea consolidarea puterii.

”Inflaţia în domeniul alimentaţiei a ajuns la 30%. Oamenii nu îşi mai pot permite să cumpere carne. Lintea costă şase lire, năutul opt lire, fasolea zece lire. Poporul nu îşi mai permite să cumpere nici măcar fasole”, a declarat săptămâna trecută, în timpul unui miting electoral care a avut loc în cartierul de clasă medie Üsküdar din Istanbul, contracandidatul Muharren Ince.

Sloganelor populiste ale lui Erdoganse confruntă cu o realitate care are impact asupra prezenţei la urne, şi anume cheltuielile pentru traiul zilnic al votantului de clasă medie costă din ce in ce mai mult.

Opoziţia a revendicat în ultimele zile de campanie preocupările de bază ale turcului de rând:

• Rata şomajului tinde să crească, în momentul de faţă fiind de 10,1%.
• Un procent de 16,1% din populaţie îl reprezintă tinerii, în rândul cărora rata şomajului este de 17,1%.
• Inflaţia, chiar dacă este departe de anii haotici de dinainte de ascensiunea la putere a lui Recep Tayyip Erdogan şi a partidului său Justiţie şi Dezvoltare (AKP), a ajuns la 12,5% în luna mai şi continuă să crească.

Această creştere afectează direct clasele de jos şi micii comercianţi ce constituie baza tradiţională de votanţi ai lui Erdogan.

50.000 de persoane arestate

În urma loviturii de stat eşuate din luna iulie 2016, autorităţile turce au arestat peste 50.000 de persoane, iar 140.000 de funcţionari publici şi militari au fost suspendaţi din funcţii ori demişi. Multe din persoanele vizate de anchete sunt suspectate că ar avea legătură cu Fethullah Gulen, un cleric musulman acuzat de Ankara că ar fi orchestrat tentativa de lovitură de stat militară.

Deşi activiştii pentru democraţie, opoziţia şi guvernele occidentale au criticat măsurile punitive, Ankara insistă că este necesar să elimine în totalitate presupusa ameninţare reprezentată de mişcarea clericului Fethullah Gulen.

Clericul musulman Fethullah Gülen, fost aliat al lui Recep Tayyip Erdogan şi lider al Mişcării Gülen (Hizmet), trăieşte în autoexil în statul american Pennsylvania și a negat orice implicare în complotul eşuat şi îl acuză pe Erdogan că încearcă să acapareze şi mai multă putere.