Arheologii au început excavarea primei nave funerare a vikingilor

Excavarea navei Gjellestad, prima navă vikingă care a fost excavată în Norvegia începând cu 1904, a expus o parte din structura care a supraviețuit până în prezent.

Scanarea solului a dezvăluit un oval ascuțit în mijlocul unui cerc întunecat care marchează circumferința movilei care a fost construită în jurul său, iar acum scheletul de lemn al navei în sine este vizibil, notează The History Blog.

Nava a fost construită în jurul secolului al IX-lea și amplasată într-o groapă. Cineva foarte important a fost așezat în interiorul ei și apoi a fost construită o movilă deasupra pentru a atesta rangul înalt al defunctului.

Arheologii estimează că nava avea o lungime estimată de aproape 20 de metri când era nouă. În prezent, au rămas aproximativ 19 metri din lungimea sa și aproximativ 4 metri din lățimea sa, pierderile de material fiind localizate în partea din față și din spate a bărcii.

Excavația a început la sfârșitul lunii iunie, iar timpul este esențial, deoarece probele prelevate de pe chilă au descoperit că lemnul a fost distrus de creșterea unor specii de fungi, ceea ce ridică riscul iminent de dezintegrare.

Cel mai comun artefact dezgropat până acum sunt cuiele de fier cu capete și plăcuțe pătrate ciocănite până la capăt cunoscute sub numele de plăci de clincher. Aceste plăci erau elementele de fixare ale bărcii, mijloacele prin care scândurile navelor construite din clincher erau ținute împreună. Pe măsură ce cea mai mare parte a lemnului navei s-a descompus în sol, cuiele de fier au supraviețuit , deși serios deteriorate și fragmentate de un mileniu de coroziune.

Rămășițele umane nu au fost încă găsite, însă au fost descoperite oasele unor animale în mijlocul navei. Mărimea lor mare sugerează că aparțineau unui bou sau cal care a fost îngropat în mod ritualic cu un membru al nobilimii. Oasele animalelor sunt situate în zona bărcii unde ar fi fost amplasată camera de înmormântare centrală.

Situl a fost afectat, probabil de jefuitori când mormântul era încă relativ nou, cu siguranță de activitatea agricolă din secolul al XIX-lea, când movila de deasupra înmormântării a fost distrusă pentru a face loc plantelor. Părțile superioare ale bărcii au fost serios avariate, iar arheologii s-au temut că și camera funerară a fost pierdută. Descoperirea oaselor animalelor dă speranță că ar putea fi ceva de găsit acolo și asta deoarece, în timp ce stratul superior al oaselor este în stare proastă, straturile inferioare sunt mult mai bine conservate.