CCR a respins sesizarea lui Iohannis pe legea bugetului

Curtea Constituţională a respins, miercuri, sesizarea lui Klaus Iohannis pe Legea bugetului pe 2019, însă a admis obiecţia sa în legătură cu plafoanele unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019.

Prima obiecţie de neconstituţionalitate pe legea bugetului a fost respinsă cu majoritatea de voturi, iar cea de-a doua obiecţie referitoare la Legea plafoanelor bugetare a fost admisă cu unanimitate de voturi, potrivit Mediafax.

Judecătorii CCR au motivat, după admiterea sesizării pe plafoanele bugetare, că nu a fost respectat parcursul legislativ.

În sesizarea formulată de Klaus Iohannis pe legea plafoanelor bugetare, şeful statului a argumentat că nu a fost respectată procedura parlamentară, prin încălcarea termenului de 24 de ore pentru comunicarea deciziei de adoptare a proiectului.

„Astfel, în mod similar, din dispoziţiile art. 133 alin. (3) şi alin. (4) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, rezultă că legea adoptată de către Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, semnată de preşedinţii celor două Camere, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Dacă legea este adoptată în procedură de urgenţă, termenul este de două zile. Data la care legea adoptată a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaţilor se comunică deputaţilor, în termen de 24 de ore de la depunere”, precizează Iohannis, în textul sesizării.

Preşedintele României a susţinut că procedura parlamentară a fost redeschisă, prin reluarea întregii dezbateri asupra legii deja votate în ansamblu, lucru care nu este prevăzut nici în Constituţie, nici în regulamentele Parlamentului.

„- ca efect al votului final exprimat în plenul Camerei decizionale, procedura legislativă parlamentară, a dezbaterii şi adoptării legii în Parlament – ca parte a procesului de legiferare – se încheie; aceasta se poate redeschide numai în condiţiile şi din iniţiativa subiectelor de drept expres prevăzute prin Legea fundamentală art. 77 alin. (2), respectiv art. 147 alin. (2) din Constituţie; nici Constituţia, nici legile şi nici regulamentele parlamentare nu prevăd posibilitatea ca această procedură să se redeschidă prin reluarea întregii dezbateri asupra legii deja votate în ansamblu cu ocazia votului final (elaborarea unui nou raport suplimentar, formularea de noi amendamente, supunerea legii la un nou vot final);

– închiderea procedurii de dezbatere şi adoptare a unei legi în Parlament nu închide însă procesul legislativ/procedura de legiferare cu privire la o anumită lege; ca urmare a votului final asupra unei legi, exprimat în Camera decizională, se deschid alte proceduri constituţionale, derulate din iniţiativa ori în cadrul altor autorităţi publice: sesizarea Curţii Constituţionale, transmiterea legii către Preşedintele României în vederea promulgării legii, publicarea legii în Monitorul Oficial al României;

– în vederea derulării procedurilor constituţionale succesive adoptării legii de către Parlament, aceasta este semnată de către preşedinţii Camerelor şi depusă la secretarii generali în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, prevăzut de art. 146 lit. a) din Constituţie; în acelaşi scop, legea este adusă la cunoştinţa membrilor Parlamentului;

– procedura de exercitare a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale este subsumată unor termene legale şi constituţionale; aceste termene pot fi diferite după cum legea a fost dezbătută în procedură de urgenţă sau nu; de asemenea, aceste termene se calculează, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale pe zile calendaristice”, mai argumentează Iohannis.

Președintele Iohannis a susținut că plenul Camerei Deputaţilor a votat proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019, însă pe 15 februarie iniţiativa a fost redeschisă procedura legislativă, chiar dacă preşedinţii Camerelor Parlamentului nu se numără printre titularii care să aibă acest drept.

„Ca urmare a votului exprimat în şedinţa din data de 13 februarie 2019, Camera Deputaţilor a decis definitiv, proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019 fiind adoptat în conformitate cu dispoziţiile art. 75 alin. (3) din Constituţie. Odată cu acest vot, în virtutea aceloraşi dispoziţii constituţionale, proiectul de lege devine – prin efectul constituţional al competenţei decizionale de care dispune Camera decizională – nu numai un act adoptat de aceasta, ci şi un act adoptat de Parlament, iar proiectul de lege sau propunerea legislativă adoptată de Camera decizională devine lege, în acest caz în sensul de act adoptat de ambele Camere. Pretinsa justificare a repunerii legii deduse controlului de constituţionalitate pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, potrivit stenogramei şedinţei din data de 15 februarie 2019, prin faptul că ar avea dreptul Camera Deputaţilor să opereze orice modificări în conţinutul legii nefiind semnată de Preşedintele Camerei nu poate fi primită întrucât, după cum s-a arătat deja, preşedinţii Camerelor Parlamentului nu se află printre titularii dreptului de a redeschide procedura legislativă sau de a reînvesti Camera”, explică sursa citată.

Tot pe 22 februarie, preşedintele Iohannis a sesizat Curtea Constituţională privind Legea bugetului. Şeful statului argumentează în obiecţia de neconstituţionalitate că au fost încălcate atribuţiile şi rolul Consiliului Fiscal în procedura parlamentară a proiectului de buget, deoarece organismul trebuie să emită o opinie legată de toate amendamentele admise în dezbaterile Legislativului.

Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, pe 15 februarie, bugetul de stat pentru 2019.

Ministrul Dezvoltării Regionale Daniel Suciu a declarat, miercuri, după ce Curtea Constituţională a respins sesizarea lui Klaus Iohannis pe Legea bugetului, că preşedintele ar trebui să îşi ceară scuze şi să dea explicaţii „pentru că a blocat activitatea autorităţilor locale”.

„Pe mine mă preocupă foarte mult ca astăzi CCR să dea drumul la buget. E o veste bună. Cred că domnul preşedinte ar trebui să dea nişte explicaţii.pentru că a întârziat bugetul, a împiedicat autorităţile locale să îşi facă treaba şi cred că trebuie să îşi ceară scuze”, a declarat Daniel Suciu, miercuri, la Parlament.

Întrebat dacă preşedintele României va trimite spre reexaminare Legea bugetului în Parlament, Suciu a răspuns: „Dacă domnul preşedinte este responsabil cred că ar trebui să se oprească aici, fără să trimită înapoi la Parlament acest buget”.

PSD a reacţionat miercuri, după decizia Curţii Constituţionale, care a stabilit că bugetul de stat este constituţional, şi îi cere preşedintelui Klaus Iohannis să îşi ceară scuze copiilor pentru amânarea majorării alocaţiilor.

„Iohannis trebuie să îşi ceară scuze de la copii pentru amânarea majorării alocaţiilor şi de la comunităţile locale pentru întârzierea inutilă a investiţiilor! Decizia Curţii Constituţionale prin care este respinsă plângerea preşedintelui împotriva bugetului de stat arată că singurul scop al lui Iohannis a fost să blocheze guvernarea PSD, aşa cum am văzut şi în cazul blocării nominalizărilor miniştrilor la Transporturi şi Dezvoltare. A fost doar o manevră electorală prin care Iohannis a vrut să împiedice PSD să realizeze lucruri bune pentru cetăţeni: investiţii în dezvoltarea locală, investiţii în sănătate, majorări de pensii şi salarii sau creşteri ale alocaţiilor pentru copii. PSD nu va renunţa! Vom continua să îndeplinim programul de guvernare votat de cetăţeni!”, se arată pe pagina de Facebook a PSD.